Un soare bland de toamna tarzie mangaie coamele dealurilor de pe Tarnave. Cum treci de Blaj, dai de podgoriile de la Jidvei, celebre nu numai in tara pentru vinurile sale. Ca orice ragatean care trece muntii, te astepti ca ardelenii sa fie acei oameni primitori de care se tot pomeneste in Capitala -miticilor-. Si pe noi ne-au intampinat, cei drept, nu una, ci cinci masini apartinand SC Jidvei SRL, care ne-au urmarit fiecare pas pe care l-am facut in zona, fiecare miscare, fiecare intalnire. In dispretul oricaror reguli, seful filialei PSD Jidvei ne-a fotografiat toate miscarile noastre in satele din imprejurimile podgoriilor. Am simtit astfel pe pielea noastra ce inseamna puterea baronilor locali. Cand l-am intrebat pe Claudiu Necsulescu, administratorul SC Jidvei SRL, cum sa interpretez aceasta urmarire, demna de un film politist, si nu de o simpla investigatie a unor ziaristi, raspunsul a venit: -Cum va asteptati sa fiti primiti dupa ce ati scris ceea ce ati scris despre noi?-. Libertatea de miscare, de exprimare par sa fie doar povesti pentru omul din fata mea, care a pus stapanire, ajutat si de prietenii politici, pe Valea Tarnavelor. -Nimic nu misca in zona fara sa stie Necsulestii-, sustin oamenii, care mai castiga inca o paine de pe urma vinului. Ancheta noastra in zona ne-a confirmat, cu varf si indesat, aceste afirmatii. -Tot ce va rog este sa spuneti Tatal Nostru inainte de a va apuca de scris si sa va ganditi ca puteti distruge locurile de munca a peste 2.000 de oameni-, m-a sfatuit Claudiu Necsulescu la discutia purtata in Alba Iulia. Oamenii care au stat luni intregi in inchisoare intrebandu-se retoric -de ce?-, amenintarile directe la adresa familiilor gestionarilor de la cremele Jidveiului, sinuciderea fratelui lui Ioan Popa arata ca pentru familia Necsulescu invocarea divinitatii este doar o figura de stil, buna de scos in fata in momentul unei discutii cu ziaristii. -Binefacatorii- zonei, asa cum le place sa pozeze in presa locala lui Claudiu Necsulescu si tatalui sau, Liviu Necsulescu, nu se sfiesc sa-i ameninte pe oameni cu pierderea locului de munca sau cu arderea caselor, daca nu se supun deciziilor lor.
-Miliardarii- desculti
Casa lui Mihai Luncu este la poalele castelului de la Cetatea de Balta, locul lui de munca pana anul trecut, cand a fost dat afara si acuzat ca a -furat cu banditul de Ignat- 10 miliarde de lei. Descult, cu o pereche de pantaloni vechi, Mihai Luncu ne-a deschis poarta, invitandu-ne timid in casa. -Astea-s fotoliile de la secand pe care mi-a pus sechestru-, ne arata omul doua piese vechi de mobilier. In rest, o canapea veche, o vitrina, un televizor color, o carpeta cu -Rapirea din Serai- constituie toata avutia -miliardarului- Mihai Luncu. -Da* pai, doamna draga, s-o abatut nenorocirea asupra noastra de cand au venit patronii aici-, povesteste Mihai Luncu. -Chircu si Claudiu Necsulescu mi-au cerut sa recunosc ca am primit 15.000 de sticle in plus de la Balcaciu-, isi aminteste fostul gestionar de la Castel despre momentul izbucnirii scandalului. Conform spuselor sale, in procesul de preluare de la SC Perla Tarnavei la SC Textil Promotion (firma familiei Necsulescu, cu sediul in Constanta), nu a existat nici o comisie de inventariere-. A fost o trecere de forma. Primul inventar a fost facut dupa izbucnirea scandalului-, sustine Luica, precizand: -Atunci s-au gasit sa ma acuze pe mine ca am furat o masina de sampanie, pacatele mele-. Acuzatiile nu s-au oprit aici: -Iti dau foc la casa, hotule, banditule! Ai furat cu Ignat!-, l-a amenintat -al batran-, cum il numesc oamenii pe Liviu Necsulescu. -O noapte intreaga am pazit casa. Mi-era frica ca vin tiganii si-mi dau foc-, povesteste Mihai Luncu cu vocea tremuranda. -Am fost gestionar seispe ani si nimeni nu m-a acuzat ca am furat un dop-, continua Luncu, -iar acum ei vor sa platesc eu pentru toate chefurile lor-. Castelul a fost martorul unor -chefuri cu tarafuri si ministri-, dupa cum isi amintesc localnicii. Sute de sticle de sampanie si vin erau consumate si oferite drept cadou, cu diferite prilejuri -si pentru nici una nu mi-au cerut vreun act de iesire-.Mihai Luncu plateste acum, cu inchisoare si sechestru pe bunuri, sampania consumata de altii.
Un alt -miliardar- de pe Valea Tarnavelor este Bradu Gheorghe, Ghita cum ii spun vecinii si prietenii. Gestionar la crama Balcaciu peste 22 de ani, Ghita Bradu este acuzat de un prejudiciu de 54 miliarde de lei. Locuinta sa modesta, in care singurul lux il reprezinta o baie, arata departe de standardele unui miliardar chiar si in lei. Scenariul cu lunile petrecute degeaba in inchisoare, cu amenintarile la adresa familiei si a datul focului la casa s-au repetat si in situatia lui Ghita. -Daca nu zici maine ca Ignat a furat, maine esti inchis, mi-a spus Liviu Necsulescu dupa scandalul de anul trecut-, isi aminteste fostul gestionar de la Balcaciu . Amenintarile au continuat si in perioada detentiei. -Procurorul Pacurar m-a injurat si mi-a zis sa recunosc ca am furat cu Ignat-, sustine Ghita Bradu. De altfel, retinerea sa a fost ilegala, mandatul de arestare fiind eliberat dupa doua saptamani de detentie. Represaliile s-au abatut si asupra sotiei sale, angajata tot la Jidvei, aceasta fiind concediata fara prea multe explicatii, din partea conducerii.
Trei luni de puscarie pentru 28 milioane de lei
Trei luni a facut puscarie Ioan Popa, fost gestionar la Balcaciu, pentru 10.000 de dopuri evaluate la 28 milioane de lei. -Batranu* m-o amenintat ca-mi da foc la casa, din cauza ca nu recunosc ca l-am ajutat sa fure pe Ignat-, afirma Popa, marcat nu atat de cele trei luni petrecute in inchisoare de pomana, cat de faptul ca, la intoarcerea sa acasa, fratele sau Vasile s-a sinucis.
Necsulescu mi-a zis ca -daca dati declaratii impotriva lui Ignat, copiii vostri nu vor mai avea probleme financiare pentru totdeauna-. -Tot el le-a spus alor mei ca nu are nimic cu mine si ca are nevoie doar de patru martori impotriva lui Ignat-, isi aminteste Popa.
Cercul se inchide la Ignat
Cercul acuzatiilor se inchide la Toader Ignat, fostul sef de productie de la Jidvei, acuzat de noii patroni de prejudicii de 10 miliarde. L-am gasit pe Toader Ignat la Blaj. Lunile de presiuni din partea Justitiei si Politiei locale si-au pus amprenta asupra sa. -De un an si jumatate aproape, de la izbucnirea scandalului, nu mai pot sa dorm-, afirma Ignat, aducand o geanta plina de documente. Sunt impartite pe procese si acuzatii, pentru ca Toader Ignat are cateva procese cu fostii sai patroni, de la abuz de incredere pana la evaziune fiscala, fals si uz de fals. -Nu mai am incredere in Justitia din Alba, deoarece a devenit o afacere privata-, afirma Ignat, justificand astfel cererea sa de stramutare a procesului in alt judet. Potrivit spuselor sale, -Necsulestii au cumparat tot ce se putea cumpara in Alba, iar acum vor sa platim noi oalele sparte de ei-. -Ma acuza de un prejudiciu de miliarde, dar nu pot sa arate semnatura mea pe nici o comanda-, afirma fostul sef de productie de la Jidvei, precizand ca, in conformitate cu competentele sale, se ocupa exclusiv de productie si de calitatea vinurilor. Ignat infirma declaratiile lui Claudiu Necsulescu, potrivit carora primise mana libera atat pentru productie, cat si pentru gestiunea de la Jidvei. De altfel, cand am intrebat de existenta unei fise a postului, Claudiu Necsulescu ne-a asigurat ca exista si ca -atunci cand o sa ajungeti la Bucuresti, o sa va astepte pe birou, impreuna cu inventarul facut la preluarea societatii-. Noi am ajuns de cateva zile la Bucuresti, dar atat fisa postului, cat si inventarul continua sa se lase asteptate.
Caietele misterioase
Toader Ignat si gestionarii gasiti tapi ispasitori in aceasta poveste sustin ca prejudiciul de la Jidvei exista, numai ca autorii sunt altii, noii proprietari ai podgoriilor. -Exista un caiet, pe care l-a luat procurorul, in care erau trecute numerele tuturor masinilor care au plecat incarcate cu cutii de vin, fara sa se fi eliberat un act-, afirma Balau Teodor, fost gestionar la produse finite, acuzat si el de un prejudiciu de sapte miliarde. -Multe masini erau ale unor politisti si procurori din Alba-, isi aminteste Balau, subliniind ca acest caiet nu se regaseste printre probele depuse la dosar, desi el a cerut acest lucru procurorului. -Lunar, intre 10-12.000 de sticle de vin Premiat, 700 de sticle de sampanie si 3-400 de sticle de vinars erau date fara documente, sub titlul de protocoale si comisioane-, sustine Balau.
Un alt caiet, disparut si el in timpul anchetei, era caietul de la laborator. Iulia Mihu, laboranta acuzata de Necsulesti ca a sustras din laborator un aparat in valoare de 200.000 lei, inexistent in gestiune, motiv pentru care a fost chemata de sase ori la Procuratura, sustine ca acel caiet -in care erau trecute toate protocoalele si comisioanele Necsulestilor- a disparut peste noapte. -Astia au dat enorm. Au existat luni in care au dat si 36.000 de sticle, fara timbru-, isi aminteste Iulia Mihu.
Cele doua caiete misterioase se afla inca in posesia anchetatorilor din Alba, care sustin insa ca nu poseda aceste documente si, prin urmare, nu le pot prezenta drept proba la dosar.
-Binefacatorul-
Aceasta este imaginea pe care Claudiu Necsulescu incearca sa o construiasca in Alba, platind bani multi presei locale si centrale. -Eu am muncit de cand eram mic, pornind de pe vremea lui Ceausescu, vanzand pepeni, castraveti, martisoare-, povesteste omul din fata mea, a carui bunastare i se citeste pe fata. -Eu am un nume. In orice unitate agricola din tara mergeti, veti vedea ca sunt respectat. Nu am fost implicat in nici un scandal, familia mea nu a avut nici un proces-, continua Claudiu Necsulescu sa-si prezinte cartea de vizita. Nu-i place sa vorbim prea multe de dedesubturile afacerii si insista pe relatia sa de prietenie cu Toader Ignat. -Am facut concedii impreuna, copiii mergeau in tabere-. Brusc schimba tonul: -Acum ei sunt infractori pentru mine-. Ce a schimbat relatia de prietenie, nu am reusit sa deslusesc prea bine: -Economistul Horatiu Comsa a aruncat inventarele facute de comisie, iar Ignat mi-a cerut sa-l iert. Comsa mi-a sters din calculator registrul de accize si l-am intrebat din nou pe Toader ce sa fac si Toader mi-a zis sa-l iert. Atunci am zis ca nu-l mai iert nici pe el-, povesteste Necsulescu. Povestea se impotmoleste insa in acest punct, pentru ca intr-adevar Ignat nu a fost iertat, a fost chemat la ancheta si i-au fost zanganite catuse pe la urechi, in schimb economistul Horatiu Comsa, cel acuzat initial de patroni, se afla din nou in gratii, fiind angajat la o societate de distributie a Jidveiului.
Pe parcursul discutiei cu Claudiu Necsulescu, ca un laitmotiv, acesta a repetat de cateva ori: -Trebuie sa va ganditi ca puteti lovi in interesele a 2.000 de oameni si mai puteti lovi in numele unui produs de talie internationala. Sunt lucruri care ar trebui sa va tina foarte treji-, ne-a atras atentia patronul de la Jidvei, motiv pentru care probabil a si instituit comandoul de urmarire a noastra in zona Jidvei.
Spatele Necsulestilor – asigurat de mai-marii PSD
In judetul Alba, relatia dintre familia Necsulescu si prefectul Ioan Rus este de notorietate. Potrivit surselor noastre din zona, prietenia dintre Rus si Necsulescu a fost -udata- cu multe sticle de vin si sampanie, daruite de patronii de la Jidvei. Tocmai de aceea, sustin sursele noastre, prefectul s-a implicat mai mult decat ii cerea functia in scandalul Jidvei, cerand la un moment dat si primarilor PSD din zona Tarnavelor sa ceara, nu stiu in ce calitate, ca Justitia sa-si faca datoria si sa-l pedepseasca pe Ignat. Aceleasi surse afirma ca relatia cu Rus l-a ajutat pe Necsulescu si la Bucuresti, intrucat fiica vitrega a prefectului este consiliera celebrului Ristea Priboi, care, la randul sau, este, pe langa deputat, sef la AGVPS si chiar consilier al ministrului de interne. Aceasta pare sa fie explicatia si pentru faptul ca o ancheta a SRI, declansata in cazul Jidvei, zace undeva in sertarele unor birouri, desi angajatii lui Timofte care au cercetat situatia in teren, in urma cu un an, i-au dat asigurari Silviei Popa (sotia lui Ioan Popa) ca -acolo, la Bucuresti, ,va fi scos tot adevarul la iveala-.
Datorii -inecate- in Jidvei
Pe langa imaginea de -binefacator – al zonei, Claudiu Necsulescu isi cultiva intens si imaginea de bun platnic. -Avem de plata doar vreo 11 miliarde si am declarat public ca nu le platesc pentru ca statul acorda reesalonari peste reesalonari marilor datornici-. Angajatii de la Jidvei par sa nu-l informeze insa prompt pe patronul lor, intrucat potrivit informatiilor noastre, SC Jidvei SRL avea, la 30 septembrie 2002, 16,33 miliarde de lei datorie la Casa de Pensii si 1,503 miliarde la Fondul asigurarilor de sanatate. Din pacate, solicitarea noastra oficiala catre Directia Generala a Finantelor Publice Alba a primit, dupa zeci de telefoane, un raspuns cat se poate de ferm: -Organul sau autoritatea care primeste informatii fiscale este obligata sa pastreze secretul asupra informatiilor primite. Informatiile referitoare la platitori pot fi transmise… numai cu consimtamantul scris al platitorului-. Or, asa cum era de asteptat, consimtamantul celor de la Jidvei nu a putut fi obtinut de catre DGFP Alba. Interesant este insa ca directorul general al finantelor din Alba, Adrian Zanca, ne-a indrumat, pentru a intra in posesia datelor, la Camera de Comert si Industrie Alba, unde, sustine domnia sa, -agentii economici au obligatia de a depune bilantul contabil spre publicare-. Domnul Zanca nu stie insa ca Registrul Comertului a trecut de ceva vreme de la Camerele de industrii la Ministerul Justitiei, asa ca pe viitor il sfatuim sa consulte si -Monitorul Oficial- inainte de a da un raspuns.
Gratie -amabilitatii- conducerii finantelor din Alba, inregimentata in PSD, am obtinut date privind datoriile pe care le are Jidvei SRL prin intermediul surselor noastre locale. Potrivit acestora, SC Jidvei are datorii la stat peste 300 miliarde de lei, suma provenita in special din neachitarea accizelor.
