In cadrul programului de cooperare sindicala europeana si sprijinirea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, Alianta Federativa a Sindicatelor Functionarilor Publici SED LEX, organizatie reprezentativa a functionarilor, avand in componenta 64.320 de membri de sindicat din toate domeniile de activitate, a avut o serie de intalniri cu delegatia Uniunii Sindicatelor Functionarilor Publici din Suedia (ST). ST este cea mai importanta organizatie din domeniu, detinand, in prezent, presedintia pentru tot ce inseamna servicii publice la nivel mondial al sindicatelor din administratia publica. -Modelul suedez-, de la care sistemul romaneasc ar avea multe de invatat, ar trebui sa dea de gandit oficialitatilor de la Bucuresti. Deosebirea cea mai evidenta intre noi si ei consta in modalitatea in care guvernul trateaza sindicatele. In timp ce, la noi, dialogul este doar mimat, executivul suedez manifesta o deschidere totala pentru a negocia cu sindicatele ori de cate ori este nevoie. In plus, daca in Suedia exista semnale vagi de coruptie, la noi, fenomenul a devenit unul generalizat, fiind pus pe seama sistemului inferior de salarizare. Un functionar public suedez ajunge sa castige, intr-o luna, cat un roman intr-un an.
Annette Carnhede – presedinte al Uniunii Sindicatelor Functionarilor Publici din Suedia
-La instalarea unui nou guvern, trebuie schimbati doar oamenii foarte apropiati premierului-
– Ce parere aveti despre integrarea tarii noastre in structurile europene?
– Cred ca este un lucru bun, pentru ca, fiind alaturi de membrii UE, sectorul guvernamental poate fi influentat de o multime de aspecte pozitive. Iar asta va avea efecte benefice atat pentru membrii de sindicat, cat si pentru functionarii publici. In plus, va exista o presiune benefica asupra guvernului si autoritatilor care vor fi obligate sa munceasca si sa se adapteze la noile standarde, pentru ca, altfel, risca sa piarda trenul integrarii.
– Credeti ca anul 2007 este un obiectiv real?
– Daca veti reusi sa va alaturati familiei europene in acest an, va fi un lucru foarte bun, atat pentru tara, cat si pentru functionarul public. Dar, bineinteles, mai sunt domenii, aspecte, asupra carora Romania trebuie sa se aplece in mod serios. Ma refer aici la deschiderea fata de cetatean, de exemplu, pentru ca astfel va fi mult mai usor si pentru functionarul public. Este foarte important – si organizatia noastra militeaza pentru acest lucru – sa se ajunga la o astfel de atitudine, pentru ca numai in acest fel sectorul guvernamental – si, implicit, corpul functionaresc – va capata o mai mare legitimitate.
-Romania ar trebui sa se schimbe-
– Ce parere aveti despre administratia publica romaneasca?
– Din punctul nostru de vedere, Romania ar trebui sa se schimbe. Nu este vorba numai despre modificarea legii. Daca dispui de lege ca de un cadru general, si apoi de toate acele intelegeri locale si colective, asta va duce la o mai mare implicare a functionarului public in dezvoltarea muncii pe care o face. Ar fi un aspect important pentru toata societatea, pentru ca cetatenii vor capata mai multa incredere in sectorul guvernamental. In plus, sunt de parere ca acest aspect este foarte important in Romania, avand in vedere tot trecutul si istoria pe care le aveti in spate.
– Cum se vede din afara guvernul de la Bucuresti?
– Nu pot avea o parere asupra guvernului actual. Singurul lucru pe care il pot spune este ca devine din ce in ce mai greu sa obtii eficienta in domeniu daca trebuie sa schimbi oamenii de fiecare data cand la putere vine un nou guvern. De altfel, nu pot spune nimic nici despre sistemul democratic. Va trebui sa va descurcati cu ei. Important este ca exista un sistem democratic, dar aveti nevoie de mai mult timp pentru a -castiga- o continuitate.
-Suntem parteneri de dialog ai guvernului-
– Cat de des sunt schimbati functionarii publici in Suedia?
– Cea mai mare parte a functionarilor nu sunt schimbati daca apare un alt guvern. Bineinteles, exista oameni foarte apropiati primului-ministru, care sunt schimbati o data cu modificarea structurii guvernului. Dar numai atat. Daca corpul functionaresc ar fi schimbat de fiecare data cand apar noi guvernanti, increderea ar fi aruncata in derizoriu.
– Spuneti-ne despre lucrurile bune din Suedia pe care tara noastra le poate lua drept exemplu.
– Da. La noi foarte importanta este comunicarea. Stiu ca si Romania incearca sa gaseasca o modalitate de a dialoga atat la nivel local, cat si central, insa va dura ceva vreme; o multime de lucruri trebuie sa aiba loc foarte repede aici. Ca sa fac o comparatie cu Suedia, noi avem, poate, sute de ani in care am dezvoltat acele angajamente pe care Romania trebuie sa le indeplineasca in cinci ani sau mai putin. Vad ca incercati sa luati exemplu de la tarile mai experimentate, sa folositi in interes propriu acest fapt, si asta este foarte bine pentru momentul in care veti fi membri ai Uniunii Europene.
-Suntem total independenti de orice partid politic-
– Dati-ne cateva detalii despre Uniunea Sindicatelor Functionarilor Publici din Suedia (ST)?
– Suntem membri ai Federatiei Europene a sindicatelor. In plus, in Suedia reprezentam cea mai mare organizatie a functionarilor publici, la care sunt afiliate in jur de 104.000 de persoane. Membrii nostri ocupa diferite functii, de la directori si pana la nivelul inferior, ii avem pe toti. Circa 90% din functionarii publici fac parte din sindicat. Nu excludem pe nimeni. Cel mai important aspect pentru noi este ca suntem total independenti de orice partid politic, ceea ce ne face mult mai liberi in relatia pe care o avem cu cetateanul sau cu diferiti politicieni. Este foarte important pentru noi sa fie asa, pentru ca, altfel, am pierde foarte multi membri. In general, circa 80% din muncitorii din Suedia sunt legati la federatii sindicale, si tin sa subliniez ca, in perspectiva, toata lumea, pe cat posibil, trebuie sa fie legata la federatiile sindicale.
– Ce parere aveti de influenta politicului in sector?
– Incercam impreuna cu Federatia Europeana a Sindicatelor sa militam pentru ruperea oricaror punti de legatura cu partidele politice, pentru ca numai asa poti capata o totala independenta. Am spus despre ST ca este libera de orice influenta politica. Nu vreau sa se inteleaga ca nu vorbesc cu ministrul sau cu politicienii. Dimpotriva, se intampla de foarte multe ori sa stam de vorba, dar pentru ca exista respect de ambele parti, suntem parteneri de dialog.
-Negociem salariul fiecarui functionar-
– Ce ne puteti spune despre salarizare?
– Intr-adevar, este un aspect foarte important. Comparativ cu Romania, unde functionarii publici nu pot negocia cu administratia nivelul salarizarii, cat si necesarul de personal din domeniu, acestea fiind exclusiv atributul guvernului, noi negociem salariul pentru fiecare functionar. Salarizarea se face diferentiat, prin negocieri directe cu administratia in functie de fondurile alocate de la buget. Sindicatele impreuna cu administratia stabilesc numarul de personal si nivelul salarizarii in institutiile statului. In general, valoarea salariilor este cuprinsa intre 25.000 si 150.000 de euro pe an, ceea ce inseamna ca ceea ce primeste un roman intr-un an, un suedez primeste intr-o luna. Cand am spus ca noi negociem lefurile pentru fiecare persoana in parte, nu exagerez deloc. Exista salarii individuale care depind de natura muncii depuse. Fiecare functionar este interesat sa isi dezvolte atributiile, sa vina cu solutii noi, pentru ca stie ca, astfel, dupa orice treapta urcata, poate cere o marire de salariu. Negociem la orice nivel local. In plus, avem o structura centrala, unde partenerii sociali se intalnesc si dezbat problemele sindicalistilor pe care ii reprezentam. Discutam, de exemplu, despre educarea functionarului public sau despre ce se va intampla cu oamenii daca dispare un departament sau altul.
– Se lucreaza suplimentar in nord?
– Nu este mare lucru. Legea suedeza spune ca nu trebuie sa lucrezi mai mult de 160 de ore pe luna. Daca sunt cazuri speciale si trebuie neparat sa ramai peste program, trebuie sa te duci la sindicat pentru a face un fel de act aditional. Dar, din ce in ce mai mult, in special, in ultimul an, functionarul public lucreaza mai mult -pe incredere-. Asta inseamna ca programul orar nu este regulat, important fiind sa iti indeplinesti indatoririle.
-Birocratia excesiva devine frustranta-
– Ce parere aveti despre birocratie?
– Existenta birocratiei, si vorbesc aici despre birocratia redusa, este buna pentru ca asta inseamna ca vorbim despre un sistem democratic. Daca insa te afli la celalalt pol, si vorbim despre o birocratie excesiva, atunci este foarte rau, pentru ca devine frustrant. Stiu ca in Romania este foarta multa birocratie, si cred ca fiecare tara trebuie sa faca eforturi sa scape de ea, pentru ca este foarte important ca cetateanul sa aiba incredere in sector. Daca ai nevoie de prea multe hartii, de prea multi oameni care sa dea diferite semnaturi si altii care sa ia decizii, atunci increderea cetateanului scade. In plus, trebuie sa se incetateneasca ideea ca birocratia redusa trebuie sa existe pentru ca exista niste -chek-points- pe care trebuie sa le respecti.
– Se poate vorbi despre o Romanie corupta?
– Cred ca asta este o problema serioasa in aceasta tara si sper ca partenerii romani, intr-un fel sau altul, sa reuseasca sa scape de ea. Pentru ca altfel nu poti face ca tara sa mearga, nu il poti determnina pe cetatean sa plateasca taxele. Cel mai important lucru este sa platesti serviciile publice intr-un mod transparent. Daca nu veti reusi sa faceti ceva in acest sens, nu puteti avea o societate civilizata, bazata pe o administratie transparenta. Totul trebuie sa porneasca de la a acorda corpului functionaresc o mai mare incredere, dar si un salariu mai bun. Daca vorbim despre coruptie, nu pot sa nu spun ca si puterea poate fi tot un fel de coruptie. Nu este vorba numai despre bani, este vorba si de puterea pe care o detii si de modul in care o folosesti. Nu pot spune ca in Suedia nu exista coruptie. Exista, insa la un nivel foarte scazut.
– La noi, guvernul nu acorda o importanta prea mare sindicatelor. Cum vedeti acest fapt?
– Da, am auzit. In fapt, am fost foarte surprinsa sa aflu ca miscarea sindicala din Romania este foarte divizata. Consider ca asocierea acestora este mult mai importanta decat a castiga la capitolul -lider-. Pe de alta parte, pentru ca, in Suedia, avem foarte multi bani in spatele nostru, dispunem si de o mai mare putere de influenta, sa spunem. Si, cum am spus, ne negociem salariile. Stiu ca si din acest punct de vedere exista dificultati. Nu inteleg de ce se intampla asa in Romania. Ar fi mult mai usor pe piata muncii daca ar exista dialogul. Cred ca este un mod prostesc de a actiona fara sa implici sindicatele in luarea unor decizii importante.
Vasile Marica, presedintele Aliantei Federative a Functionarilor Publici SED LEX
-In Romania, miscarea sindicala a devenit un fel de oaie neagra a societatii-
– Schimbul de experienta cu partea suedeza face parte dintr-un program pus la punct de Alianta?
– Da, in cadrul programului de cooperare sindicala si sprijinirea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, aprobat de Adunarea Generala a Federatiei, Alianta a demarat ample contacte cu sindicatele de traditie ale functionarilor publici din administratiile europene. In cadrul acestui program, contactul cu sindicatele functionarilor publici din Suedia este un inceput pentru ducerea la indeplinire a rezolutiilor Adunarii Generale a Aliantei SED LEX. De altfel, suntem la a doua intalnire cu partea suedeza, prima avand loc in prima parte a acestui an.
-La noi, dialogul social este mimat-
– Care sunt concluziile la care ati ajuns dupa discutiile purtate?
– Daca e sa ma refer la integrarea in Uniunea Europeana, consider ca este cea mai importanta componenta pentru functionarii publici din Romania si asta din diferite motive. O Romanie europeana va obliga administratia publica la un plus de rigoare, va obliga politicienii sa inceteze -ciorovaiala- permanenta pentru aservirea institutiilor statului. In plus, de-abia atunci vom putea vorbi despre descentralizare, masura benefica, de altfel, pentru debirocratizarea sistemului, dar si despre liberalizarea negocierilor veniturilor salariale si pentru functionarii publici.
– Am aflat ca, in Suedia, salarizarea este cu totul diferita decat cea de la noi, dar si ca relatia guvern-parteneri sociali este cu totul alta.
– Da, sunt doua aspecte la care Romania mai are mult de lucrat. Functionarii suedezi sunt salarizati peste media pe economia nationala, deoarece guvernul pune mare accent pe adminitratia publica, fiind, de altfel, si una dintre cele mai eficiente si bine organizate la nivel european. Daca salariul unui suedez variaza intre 2.000 si 5.000 de euro, se stie ca, la noi, de-abia atinge infima suma de 4.500.000 de lei. In ceea ce priveste relatia pe linia guvern-sindicate, abordarea guvernului este alta vizavi de administratia publica, fata de cea de la noi. Daca, la noi, miscarea sindicala a devenit un fel de oaie neagra a societatii, iar guvernul nu ne invita la discutii ale caror subiecte ne privesc in mod direct, in Suedia, nu conteaza daca functionarii publici fac sau nu parte dintr-o confederatie. Primul-ministru discuta cu ei ca si cu un partener pe care se bazeaza guvernarea si pe care il consulta in tot ceea ce inseamna administratia publica, in general.
– La capitolul dialog, cred ca avem multe de invatat de la colegii suedezi.
– Bineinteles. La ei, daca sunt probleme, totul se rezolva pe calea dialogului amical. Din aceasta cauza, miscarea sindicala suedeza nu a mai iesit de ani de zile in strada pentru a-si castiga anumite drepturi. Lucrurile nu sunt atat de roze la noi, unde dialogul social este doar mimat.
-Importam modele depasite-
– La noi au inceput sa fie infiintate, una dupa alta, agentiile guvernamentale. Doamna Carnhede spunea ca, in Suedia, ele sunt inlocuite cu alte structuri. Nu mai sunt la moda agentiile?
– E bine spus… nu mai sunt la moda. Intr-adevar, in Suedia, agentiile au inceput sa fie inlocuite cu structuri organizatorice noi, in care ministerele si guvernul comunica mult mai direct cu structurile administrative, si nu prin intermediul agentiilor care interpun un zid de comunicare intre guvern si structurile descentralizate. Agentiile sunt abandonate in cadrul unui program de reorganizare convenit cu sindicatele, care ar urma sa imbunatateasca activitatea administratiei publice din Suedia si venirea in sprijinul cetateanului intr-un mod mai activ. Constatam insa ca, la noi, aceste agentii abia se infiinteaza, importand modele administrative care in alte tari sunt deja depasite; este ca si cum am cumpara tehnologia unui Trabant, cand toata lumea merge cu Mercedes. In Romania, reorganizarea administrativa nu vizeaza, de fapt, eficienta structurilor statului, fiind folosita doar pentru a multumi clientela politica a unui partid sau altul, aflat vremelnic la putere.
– Care sunt cele mai importante aspecte pe care tara noastra ar trebui sa le puna in practica?
– In primul rand, este vorba despre stabilitatea functionarului public la locul de munca. La noi, persista inca un sistem clientelar care incearca sa isi puna pe posturi oamenii proprii. Am mai vorbit despre asta si am reclamat acest fapt de cate ori am putut. Actuala putere nu este foarte departe de a crea o baroniada proprie. Oamenii vechi au fost inlocuiti cu cei noi, dupa principiul -schimbam oamenii lor cu ai nostri-. Faptul in sine are repercusiuni negative asupra corpului funtionaresc care nu are siguranta locului de munca si, prin urmare, lucreaza tot timpul sub stres, capacitatea de concentrare fiindu-i astfel mult diminuata.
-Vom demara actiuni de protest-
– Cu ceva vreme in urma vorbeati despre noi actiuni de strada.
– Da. Daca guvernul insista sa majoreze taxa pe valoarea adaugata la 22%, Biroul Executiv al Aliantei ia in calcul ca in aceasta toamna sa declanseze actiuni de protest. In plus, in cel mai scurt timp, vom demara actiunile necesare pentru a intra la negocierea legii salarizarii pe anul 2006, pentru care vom cere o majorare de 50%. Pe de alta parte, vom solicita modificarea legii functionarului public, pentru ca acesta sa poata avansa pe post, si nu pe post vacant. O alta revendicare se refera la programul de lucru. Desi am repetat de nenumarate ori ca lucrul in zilele de sambata nu se justifica, nu am avut nici o discutie, pana in prezent, cu guvernul, pe marginea acestui subiect. Lucru care nu s-ar intampla daca am fi in Suedia.
– Ce actiuni veti mai intreprinde in cadrul programului de cooperare sindicala europeana?
– Din decembrie urmeaza sa avem intalniri similare cu alte sindicate europene. Vor fi organizate grupe mixte formate din sindicalisti din UE, dar si din Romania. Impreuna cu structurile sindicale vom incerca sa facem un lobby activ pentru integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.
