Tinerii români aflați în căutarea unui loc de muncă au tendința să-și supraevalueze nivelul de pregătire, iar așteptările financiare medii pentru primul loc de muncă depășesc și suma pe care mulți angajatori sunt pregătiți să o ofere și salariul mediu pe economie, potrivit unui studiu Deloitte.
Concluziile fac parte dintr-un raport mai amplu realizat la nivelul regiunii, în 11 țări și cu aportul a peste 4.000 de studenți sau absolvenți din instituții de învățământ cu profil economic din marile orașe. România s-a alăturat proiectului la sfârșitul anului trecut, fiind astfel inclusă în cea de-a 3-a ediție a raportului „Primii pași pe piața muncii“, realizat de Deloitte.
„Răspunsurile studenților români confirmă concluziile raportului regional; în general, tinerii au tendința de a-și supraevalua competențele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat și prin experiența noastră de recrutare. Este o atitudine specifică vârstei, cu toții ne aducem aminte de propriul entuziasm din anii facultății. Dusă la extrem, însă, atrage riscul dezamăgirii în viața reală, atunci când angajatorii nu le confirmă opinia pozitivă pe care o au despre calitățile și abilitățile personale, fie la momentul interviului de selecție, fie ulterior, la evaluarea performanțelor“, a declarat, într-un comunicat, Carmen Baibarac, senior manager resurse umane, Deloitte România.
Salariul mediu nominal net s-a situat în luna ianuarie la 1.548 lei.
Peste 80% dintre respondenți se auto-evaluează ca având abilități bune și foarte bune de analiză, de comunicare, interpersonale, de orientare spre rezolvarea problemelor, de învățare și lucru în echipă. Chiar și o competență pe care în general studenții și-o dezvoltă prea puțin – delegarea și coordonarea activității altora – este auto-evaluată ca fiind bună sau foarte bună de către 71% dintre respondenți. Totodată, 79% dintre studenții participanți la studiu consideră că aportul lor valoric pentru angajatorul actual sau viitor este ridicat sau foarte ridicat. În strânsă legătură, așteptările financiare medii pentru primul loc de muncă depășesc suma pe care mulți angajatori sunt pregătiți să o ofere, fiind mai ridicate decât salariul mediu pe economie în România.
În același timp, aproape 50% dintre respondenți consideră că pregătirea de care beneficiază în cadrul instituțiilor de învățământ superior este slabă sau foarte slabă, comparativ cu responsabilitățile lor profesionale viitoare.
Studenții afirmă, de asemenea, că nu primesc suficient sprijin pentru procesul de căutare a unui loc de muncă (72% dintre ei apreciază că instituțiile de învățământ la care sunt înscriși au o contribuție modestă în acest sens).
„Aceste concluzii reflectă un nivel general de nemulțumire față de calitatea educației formale pe care pe care o primesc, cu precădere pe aspecte non-tehnice cum ar fi pregătirea absolvenților pentru accesarea unor oportunități atractive de carieră. Observăm că în ultimii ani universitățile au devenit mai preocupate de aceste aspecte, însă există în continuare o mare nevoie în acest sens“, a arătat Silviu Bădescu, manager resurse umane.
El precizează că la nivel particular răspunsurile sunt mai nuanțate, opinia studenților față de propria facultate (în ceea ce privește sprijinul și calitatea educației de care beneficiază) fiind diferită în funcție de specializare, studenții cu profil contabil, financiar sau de la drept evaluând mai bine propria facultate față de studenții altor specializări.
Totodată raportul arată că tinerii valorizează munca în aceeași măsură cu generațiile mai înaintate în vârstă, contrazicând convingerea comună conform căreia „tinerii de astăzi“ sunt mai aplecați către maximizarea propriei dezvoltări și a timpului liber. În realitate, ei valorizează munca suficient de mult încât majoritatea respondenților sunt dispuși să se transfere – fie în țară, fie în străinătate – în scopul obținerii unui loc de muncă atractiv.
Rudi Vania
