Este stiut ca Internetul nu este sigur, -baietii rai- pot aparea pe neasteptate si modifica ceea ce doriti sa trimiteti prin Internet. Metoda criptarii, folosita inca de pe vremea lui Iulius Caesar si care are o istorie veche si fascinanta, poate fi o solutie in evitarea acestei probleme. Daca doriti sa transmiteti un mesaj pe care sa-l citeasca numai destinatarul, cum ar fi numarul cartii dumneavoastra de credit, ar trebui criptat, asa cum fac multe site-uri de comert prin Internet. De fapt, criptografia foloseste coduri secrete pentru a edita un mesaj. In era computerelor, codurile au devenit atat de complexe, incat sunt aproape imposibil de spart doar folosindu-ne de cunostintele noastre din prezent. Mai exista insa o alta metoda, mult mai putin cunoscuta, de a ascunde informatia. Steganografia – provenind de la grecescul -scriere ascunsa- – nu implica codificarea unui mesaj, ci ascunderea acestuia, astfel incat nimeni sa nu realizeze ca in acel moment se desfasoara, de fapt, un proces de comunicare. Este posibil ca steganografia sa fie o stiinta mai veche decat criptologia. Potrivit istoricului grec Herodot, in anul 513 i.Hr., Histaeus din Milet si-a ras unul dintre sclavi in cap si a tatuat un mesaj pe scalpul acestuia. Dupa ce sclavului i-a crescut parul, Histaeus l-a trimis grecilor, care i-au ras parul si au citit mesajul. Daca vi s-a intamplat vreodata sa scrieti cu -cerneala invizivibila-, precum laptele, v-ati folosit de steganografie. Numai destinatarul mesajului stia ca inocenta foaie de hartie continea un mesaj ascuns, care putea fi citit daca ar fi incalzit-o usor la flacara. Cerneala invizivibila a fost folosita deseori in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de ambele tabere, germanii utilizand in plus metoda punctelor microscopice, pe care J. Edgar Hoover a numit-o -capodopera spionajului inamicului-. O pagina scrisa la masina putea fi redusa la marimea unor puncte, fara ca cineva sa realizeze ca informatia vitala era ascunsa intr-o scrisoare aparent inocenta. Avantajul steganografiei este ca aceasta ascunde mesajul la vedere. In ultimii ani s-a descoperit ca metoda se preteaza foarte bine si computerelor, motiv pentru care, in prezent, exista, pe Internet, zeci de programe care permit ascunderea unui mesaj in altceva, cum ar fi o fotografie, un fisier de sunet .wav, o pagina web sau chiar un simplu text. Mesajul este apoi trimis prin serviciul de posta electronica, fara ca cei care au acces -ilegal- la el sa stie ca au in fata un mesaj ascuns. Unele programe de steganografie pot fi obtinute gratis de pe Internet, iar unele sunt variante shareware, adica pot fi incercate gratuit, iar apoi, in cazul in care multumesc consumatorul, acesta le poate cumpara. Pentru cei interesati, exista liste intregi de astfel de programe la adresele: www.cotse.com/tools/stega.htm si www.steganography.tripod.com/stego/software.html. Acolo puteti gasi programe pentru toate sistemele de operare. Majoritatea lor sunt extrem de usor de folosit. De exemplu, putem inscriptiona un mesaj intr-o fotografie a unui monument. Daca privim fotografia originala si cea in care este ascuns textul, nu vom percepe nici o diferenta. Mesajul este inscriptionat foarte inteligent in spatiile ascunse si lipsite de importanta din arhitectura acestuia. Un program gratuit de acest gen este BMP Secrets, produs de compania Parallel Worlds. Acesta, care este prevazut si cu o functie de -descoperire- a mesajelor trimise via Internet, poate fi obtinut gratuit de la adresa www.pworlds.com/products/i-secrets.html. Un alt caz in care s-a pus problema folosirii steganografiei este procesul teroristilor lui Osama ben Laden, care au pus la cale atentatele asupra ambasadelor americane. Guvernul SUA l-a acuzat pe Ben Laden ca a folosit steganografia pentru a comunica cu oamenii sai. Este, de asemenea, posibil sa folosesti aceste tehnici pentru a ascunde dovezi ale unor infractiuni pe hard disk-ul unui computer. Unele programe combina criptografia cu steganografia. Astfel, mai intai se incripteaza informatia, apoi se ascunde. Oricine poate fi absolut sigur ca nimeni nu va putea citi mesajul trimis de dumneavoastra prin Internet.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane