In primavara anului 1999, in cadrul unei intalniri cu directorii cotidianelor centrale, ex-presedintele Romaniei, Emil Constantinescu, anunta, sec, ca cea mai mare companie de asigurari din Romania, Asirom, a fost privatizata fraudulos, in favoarea omului de afaceri Ioan Niculae. Pe aceasta tema au curs tone de cerneala, iar autoritatile statului se declarau dispuse sa anuleze privatizarea frauduloasa. Insa afacerea a fost ingropata si Asirom a ramas in curtea InterAgro. Holdingul condus de Ioan Niculae – beneficiar al -celebrei- Legi 55/1998 (facilita investitorilor ce au achitat valoarea pachetului de actiuni al unei societati sa primeasca in conturile societatii privatizate 60% din pretul de vanzare) a mai reusit intr-un timp-record sa inghita Fabrica de Ulei Rosiori, Rafinaria Astra Romana Ploiesti, Sofert Bacau si Azochim Savinesti. Realizand ca lichiditatile Asirom pot constitui o sursa importanta de investitii, Niculae a creionat o schema ingenios, societatea de asigurare fiind in InterAgro ba investitor, ba sponsor, astfel incat, intr-un final, beneficiarul final al profiturilor sa fie chiar el. Din rezultatele financiare comunicate ale Asirom pentru 2000 reiese ca veniturile incasate de stat de pe urma impozitului pe profit aplicat companiei de asigurari au fost mai mici cu circa 30% comparativ cu 1999, cauza diminuarii putand fi pusa pe seama unui management necorespunzator sau a unor cheltuieli nedeductibile facute in interesul afacerilor derulate de Ioan Niculae, pe care Ministerul Finantelor Publice urmeaza a le identifica. Trebuie mentionat ca Asirom este angrenata in prezent in mai multe litigii comerciale, unul dintre acestea incheindu-se deja in defavoarea companiei de asigurari. Este vorba de litigiul cu SC Rips SRL din Timisoara, care, desi a obtinut o sentinta definitiva de executare silita a bunurilor mobile ale Asirom, nu poate recupera circa 19 miliarde de lei din cauza bunavointei pe care holdingul lui Niculae a gasit-o in Justitie. Cu toate aceste favoritisme, este foarte posibil ca, zilele acestea, firma timisoreana sa execute silit sediul central si conturile Asirom, astfel incat imaginea societatii de asigurare sa sufere si mai rau, in contextul in care Politia din Timis s-a autosesizat in legatura cu o posibila spalare de bani, de peste 2.000.000 de euro, la constructia sediului Asirom Timis.
De mai multi ani, din datele financiare de suprafata comunicate de diverse institutii, compania de asigurari Asirom este prezentata ca fiind campioana pietei asigurarilor autohtone. Cu toate acestea, conducerea acestei companii s-a ferit sa raspunda la diverse intrebari ale jurnalistilor. Curiozitatea ne-a impins sa aruncam -un ochi- in baza de date a Ministerului Finantelor Publice pentru a face o mica analiza a situatiei Asirom. Surprinzator insa, in conformitate cu evidentele MFP, societatea de asigurari mentionata figureaza ca nu a depus bilantul contabil in perioada 1998-2000. Singurul si ultimul act depus care figureaza la Fisc este o declaratie aferenta lunii septembrie 2001, privitoare la situatia obligatiilor datorate statului. Surprinsi, am solicitat Ministerului Finantelor detalii. Adrian Popescu, directorul Directiei Generale de Informatica din MFP, ne-a declarat ca nepreluarea bilantului contabil al unui contribuabil in baza de date informatizata poate avea doua explicatii: ori platitorul de taxe nu l-a depus, ori acesta nu a fost preluat in baza de date deoarece Fiscul a depistat anumite greseli in forma depusa de contribuabil. Avand insa in vedere ca Asirom este o societate deschisa, listata pe piata de capital, am accesat adresa de Internet a Rasdaq, unde, in mod normal, trebuiau sa figureze cateva dintre rezultatele financiare comunicate ale Asirom pentru ultimii ani (cu specificatia ca acestea au doar un rol informativ).
Statul incaseaza tot mai putin de pe urma Asirom, iar Ioan Nicolae isi extinde imperiul
Conform datelor gasite pe Internet (n.r. – de vazut daca acestea au fost verificate de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare), cifra de afaceri a Asirom a crescut in 2000, fata de 1999, de la 1,503 miliarde de lei la 1,914 miliarde de lei, insa profitul brut a scazut de la 176,6 miliarde de lei (1999) la 161,3 miliarde de lei (2000). Astfel, veniturile incasate de stat de pe urma impozitului pe profit au fost mai mici cu circa 30% in 2000 comparativ cu 1999 (n.r. – impozit pe profit in 1999 – 68,46 miliarde de lei, in 2000 – 42,46 miliarde de lei), cauza diminuarii putand fi pusa pe seama unui management necorespunzator sau a unor cheltuieli nedeductibile facute in interesul afacerilor derulate de Ioan Nicolae, pe care Ministerul Finantelor Publice urmeaza a le identifica. Asa se face ca atat in 1999, cat si in 2000, Asirom figureaza cu pierderi din activitatea de exploatare, insumand 540,437 miliarde de lei, respectiv 461,554 miliarde de lei. Similar, a scazut si profitul obtinut din activitatile financiare de la 695,753 miliarde de lei (1999) la 613,638 miliarde de lei (2000), fapt care poate fi pus pe seama plasamentelor efectuate de societate. Asemenea profitului obtinut din activitatile financiare, un trend descendent l-a avut si profitul obtinut din activitatile exceptionale, acesta scazand de la 21,296 miliarde de lei (1999) la 9,256 miliarde de lei (2000). Interesant este ca atat in 1999, cat si in 2000, in situatia patrimoniala a Asirom figureaza datorii in suma de 215,328 miliarde de lei, respectiv 196,068 miliarde de lei, in vreme ce imobilizarile financiare au scazut de la 377,02 miliarde de lei la 364,625 miliarde de lei.
Protocoale
Incercand sa obtinem de la conducerea Asirom raspunsurile la cateva intrebari vizavi de privatizare, de evolutia indicatorilor financiari in ultimii ani, de politica de reasigurare a societatii, de litigiile in curs de derulare sau de valoarea viitoarei majorari de capital pe care Asirom o va face la Rafinaria Astra Ploiesti, am incercat sa o contactam pe Angela Toncescu, directorul companiei. Toate incercarile noastre au fost insa in zadar, doamna Toncescu fiind mereu -intr-un protocol-. Nici Biroul de Presa al companiei nu a fost in masura sa ne raspunda la intrebari, astfel ca am fost rugati sa transmitem un e-mail cu intrebarile la care dorim sa primim raspuns. Desi ne-am conformat, totusi raspunsul nu ne-a parvenit, functionarii Asirom de la Biroul de Presa uitand ca ziarul nostru este un cotidian.
Asirom evita sa plateasca unei SRL din Timisoara
In urma cu mai multi ani, filiala Asirom Timisoara a incheiat un contract de antreprenoriat cu Rips SRL, in baza caruia firma respectiva urma sa fie executantul constructiei noului sediu al societatii de asigurare. Insa, cu putin timp inaintea receptiei lucrarii, intre cele doua parti au intervenit anumite neintelegeri si contractul a fost reziliat in Justitie. Ca urmare a unei sentinte a Curtii de Apel Timisoara, Asirom Timis a fost obligata sa achite Rips SRL despagubiri si penalitati de intarziere de peste 13 miliarde de lei. In mod normal, o societate de talia Asirom trebuia sa-si achite imediat datoria. Insa prin diverse aranjamente, compania patronata de megaafaceristul Ioan Nicolae a obtinut in diverse instante nenumarate amanari ale punerii in aplicare ale sentintei de executare silita. Totusi, in decembrie 2001, deoarece sentinta de executare silita a devenit definitiva, Rips a trecut la punerea ei in aplicare. Desi a luat de la Asirom Timis cam tot ceea ce a gasit (scaune, telefoane, birouri, calculatoare etc.), Rips nu si-a putut acoperi gaura decat in mica parte. Asa ca a continuat sa se lupte in Justitie cu Asirom pentru a-si recupera debitul, a carui valoare creste lunar, in functie de rata inflatiei. In disperare de cauza, Asirom a facut tot felul de cereri la diverse instante. Curios este ca, desi cererile Asirom au avut un continut extrem de subtire, totusi compania de asigurari a reusit sa se bucure de indulgenta Justitiei, care in multe cazuri a facut jocul companiei patronate de Ioan Nicolae.
Creditorul si presa sunt de vina ca Asirom n-are bani
-In toate fazele executarii silite mobiliare, in scop de influentare, intimidare si presiune psihologica, asupra personalului Asirom, cat si asupra executorului judecatoresc, administratorul Rips a inteles sa cheme reprezentantii mass-media pentru ca executarea sa devina notorie, prin aducere la cunostinta publica. Drept urmare, in special in presa din Transilvania, au aparut o serie de articole de natura a induce in opinia publica sentimentul ca sucursala Asirom Timis ar fi falimentara, astfel ca societatii noastre, in ansamblul ei, societate cu ponderea de piata cea mai mare in domeniul asigurarilor, i-au fost aduse grave prejudicii de imagine-, este unul dintre motivele invocate de presedintele Asirom, Angela Toncescu, intr-o cerere adresata Justitiei, privitoare la suspendarea provizorie a executarii silite pornite de Rips. In aceeasi cerere, Toncescu mentioneaza ca -prin plata sumei de 13,09 miliarde de lei, s-ar aduce grave prejudicii functionarii si desfasurarii normale a activitatii Asirom – sucursala Timis, prin perturbarea severa a activitatilor de plata a despagubirilor si sumelor asigurate-. Sa fie oare Asirom, declarata ca fiind una dintre cele mai mari companii de asigurari autohtone, intr-o situatie financiara care sa nu-i permita achitarea unei debit de sub 20 miliarde de lei inregistrat de o entitate din componenta sa?
InterAgro a intrat pe usa din dos a Asirom, in defavoarea statului
La mijlocul anului *97, compania Coopers & Lybrand a realizat o evaluare a Asirom, in care tragea un semnal de alarma: cea mai mare societate de asigurare de la noi isi asumase obligatii ce depaseau de cinci ori suma capitalului social varsat si a rezervelor de capital, functionand astfel la marginea legii. Atunci, Ministerul Finantelor a cerut majorarea capitalului social, astfel incat Asirom sa faca fata riscurilor. Astfel, FPS (detinea 70% din actiuni) a decis, in aprilie *98, majorarea prin oferta publica a capitalului social al Asirom cu 18,8 miliarde de lei si a rezervei de capital la 160 miliarde de lei prin emitere de actiuni. Pentru ca statul sa pastreze controlul Asirom, FPS decisese ca investitorii sa cumpere maximum 15% din capitalul social, astfel incat compania sa fie recapitalizata si statul sa-si vanda pachetul majoritar de actiuni pana in noiembrie 1998. Numai ca privatizarea nu a mai avut loc, asa cum planuise Guvernul Vasile, statul pierzand aproape 50 milioane de dolari, suma pe care ar fi obtinut-o daca ar fi vandut 51% din actiunile companiei de asigurare. Cauza? Un mecanism ingenios, dar ilegal, gandit si pus in practica de troica Asirom-FPS-Ioan Nicolae.
Angela Toncescu, Liviu Vaclea si Gheorghe Ionescu – marionetele lui Nicolae
Schema iesirii Asirom din ograda statului a fost pusa in aplicare la AGA din 11 aprilie 1998, cand s-a discutat majorarea capitalul social de la 11 la 30 miliarde de lei prin oferta publica de actiuni, in limita a maximum 15%. Atunci, Gheorghe Ionescu, ex-director general al FPS (ulterior iesirii din FPS a fost rasplatit cu un post la InterAgro), impreuna cu Liviu Vaclea, fost director al Directiei Actionariat din FPS (cercetat penal pentru privatizarea BTT; a fost si angajat in cadrul holdingului InterAgro), si cu presedintele Asirom, Angela Toncescu, au decis in mod -democratic- majorarea capitalului social prin plasament privat de actiuni, cu investitori preselectionati, nu prin oferta publica – incalcandu-se astfel legea. Pentru ca ilegalitatea sa nu bata la ochi, afacerea a fost -ingropata- pana in septembrie *98, cand Asirom a semnat un contract cu doua societati de valori mobiliare care sa intermedieze plasarea emisiunii: CAIB Securities si GIF. Conform FPS si CNVM, SVM-urile trebuiau sa gaseasca investitorii cu experienta in asigurari. Insa acestea au gasit 10 investitori, dintre care doar cativa indeplineau criteriile de selectare. Intr-un final, Banca Agricola, Rafinaria Astra Ploiesti, InterAgro si SIF Oltenia au fost nominalizati castigatori. Dar, in loc sa primeasca numai 15% din Asirom, au fost rasplatite fiecare cu cate 15,41% in schimbul sumei de 4,5 miliarde de lei pachetul de actiuni. Initial, CNVM s-a opus ca Rafinaria Astra si InterAgro (Ioan Nicolae primea indirect 30,81% din Asirom) sa devina actionari si a reclamat la Parchetul General faptul ca privatizarea a fost frauduloasa si faptul ca cei din conducerea Asirom refuza sa anuleze plasamentul. Desi parea ca CNVM nu renunta, totusi, in februarie 1999, aceasta institutie avizeaza favorabil tranzactia (ceva mai tarziu, fiica lui Stefan Boboc, ex-presedintele CNVM, Mihaela, este angajata la InterAgro), permitandu-i omului de afaceri Ioan Nicolae sa intre in Asirom, in detrimentul statului. In mediile politice s-a vorbit ca privatizarea Asirom a fost facuta cu concursul fostului consilier prezidential Dan Capatana – presedintele Fundatiei -Romania la Rascruce-, care isi avea sediul in incinta Asirom deoarece beneficia de un spatiu gratuit, dotat corespunzator, din partea companiei de asigurari.
Lichiditatile Asirom – asigurarea afacerilor InterAgro
Imediat dupa preluarea Asirom, compania de asigurari a devenit pusculita imperiului creat de Nicolae, tinand cont de faptul ca lichiditatile acesteia pot constitui oricand o sursa importanta de investitii. Un prim pas pentru a recupera miliardele investite in Asirom prin InterAgro si Rafinaria Astra – care a dovedit ca aceasta companie de asigurari va avea o politica dirijata in domeniul plasamentelor – a fost includerea acestei companii printre actionarii rafinariei, chiar ca asigurarile n-au nimic in comun cu titeiul. Astfel, Asirom a achizitionat 32% din actiunile rafinariei (investitie de aproximativ 80 miliarde de lei), cu promisiunea ca va investi alte cateva zeci de in afacerile cu petrol ale lui Nicolae. Apoi, bazandu-se pe principiul ca banii rulati in alte afaceri trebuie sa se intoarca tot in imperiul InterAgro si sa circule pe rutele creionate de el, Nicolae l-a cooptat in Asirom si pe Tiberiu Postelnicu (detine ca persoana fizica 11,54% din actiuni), patronul Total Distribution Group – firma de distributie de tigarete, care, in perioada cat InterAgro a administrat SNTR, s-a bucurat de nenumarate facilitati contractuale. Asa se face ca, la ora actuala, datorita faptului ca detine prin InterAgro si Rafinaria Astra 55,92% din Asirom (fara a mai pune la socoteala procentul lui Postelnicu, care in Asirom serveste tot interesele InterAgro), Nicolae isi permite sa dirijeze sume impresionante din vistieria companiei de asigurari (n.r. – prin sponsorizari) chiar si in fotbal, la echipa Astra Ploiesti (detinuta de InterAgro), precum si in alte afaceri de-ale sale.
Privatizare demna de -Cartea Recordurilor-: doua zile, patru fabrici, doar 91 miliarde de lei
Modelul asa-zisilor investitori strategici care au transformat Romania intr-un centru de cost a fost copiat si de Ioan Nicolae. Profitand de -celebrul- articol 8 al Legii 55/1998 – ce facilita investitorilor care au achitat valoarea pachetului de actiuni al unei societati sa primeasca in conturile societatii privatizate 60% din pretul de vanzare -, Ioan Nicolae a reusit sa privatizeze, intr-un ritm accelerat, mai multe societati strategice. Cu InterAgro in fata si -in spate- cu fostul director al FPS, Gheorghe Ionescu, Nicolae a cumparat de la FPS, intr-un termen foarte scurt, fabrica de Ulei Rosiori cu 23,4 miliarde de lei, Rafinaria Astra Romana Ploiesti cu 120 miliarde de lei, Sofert Bacau cu 120 miliarde de lei si Azochim Savinesti cu numai 14 miliarde de lei (FPS a vandut cu doar 2.000 de lei actiunea, desi valoarea nominala a acesteia era de 25.000 de lei). Tragand linie si adunand, rezulta ca InterAgro a platit pentru cele patru societati 227,4 miliarde de lei si a primit inapoi, prin firmele cumparate, 136,4 miliarde de lei (!!!). Insa interesant este ca cele patru societati au fost cumparate de Nicolae in perioada 21-23 decembrie 1997. Adica, intr-un interval de numai doua zile!!! Fara comentarii.
Politia suspecteaza scurgeri de peste doua milioane de euro
Conform unor surse din Politie, la ora actuala, la filiala Asirom Timis exista un dosar de urmarire penala, investigatiile axandu-se pe depistarea unei posibile scurgeri de fonduri de peste doua milioane de euro, care nu se regasesc in patrimoniul unitatii respective. Surse implicate in ancheta ne-au dezvaluit ca Politia s-a autosesizat dupa ce s-a constatat ca exista o diferenta de peste 60 miliarde de lei intre valoarea contabila a noului sediu al Asirom (peste 200 miliarde de lei) si valoarea acestuia rezultata dintr-o expertiza judiciara (144 miliarde de lei). De remarcat faptul ca noul sediu al Asirom filiala Timis are 11 niveluri, subsol si parter si a fost receptionat in 2000 (dupa ce Ioan Nicolae a privatizat compania de asigurare prin majorare de capital), insa imobilul a stat mai toata vremea gol. Curios este ca, la un moment dat, pentru a-si mai scoate din cheltuieli, compania de asigurari s-a transformat in agentie imobiliara, incercand din rasputeri sa ofere spatiile goale spre inchiriere.
