Magistratii Judecatoriei sectorului 6 au admis, ieri, exceptia de necompetenta generala a instantei judecatoresti si au respins ca inadmisibila cererea SC Tehnorob de lichidare a Clubului Sportiv Central al Armatei Steaua Bucuresti. Juristii Ministerului Apararii Nationale (MApN) au invocat faptul ca nici o instanta judecatoreasca nu poate judeca acest dosar, argumentand ca acest club este o unitate militara in subordinea MApN.
Decizia Judecatoriei sectorului 6 nu este definitiva, ea putand fi contestata la Tribunalul Bucuresti.
Cererea depusa de firma Tehnorob, la Judecatoria sectorului 6, prin care solicita dizolvarea si lichidarea Clubului Sportiv al Armatei Steaua, urma sa se judece, initial, pe data de 3 septembrie, dar a fost amanata cu doua saptamani. Procesul dintre CSA Steaua si firma Tehnorob, programat pe 17 septembrie, tot la Judecatoria sectorului 6, a fost amanat, pentru a doua oara, pana pe data de 1 octombrie. Amanarea a fost cauzata de faptul ca avocatii firmei Tehnorob au inaintat acte noi in acest dosar, iar aparatorii CSA Steaua au solicitat timp sa ia cunostinta de continutul lor.
Firma Tehnorob, care a executat lucrarile de modernizare la tribuna oficiala de pe stadionul din Ghencea, a justificat aceasta cerere prin sentinta civila definitiva, din octombrie 2000, prin care Curtea de Apel Bucuresti obliga CSA Steaua sa achite firmei de constructii o suma de peste 33 miliarde de lei, contravaloarea lucrarilor efectuate.
Contul CSA Steaua a fost blocat, clubul nemaiputand onora decat plata salariilor, restul banilor revenind Tehnorob. In luna iunie, conducerea CSA Steaua a luat, si din considerente financiare, decizia de a trece in rezerva mai multi antrenori si tehnicieni.
Sectia de fotbal a clubului militar s-a desprins, in anul 1998, de CSA Steaua, iar stadionul a fost concesionat gratuit, printr-o hotarare de Guvern, pe o perioada de 20 de ani, noii grupari FC Steaua. Dupa efectuarea lucrarilor de modernizare a stadionului din Ghencea, firma Tehnorob a actionat in Justitie CSA Steaua, in anul 1999, pentru recuperarea datoriilor de peste 33 miliarde de lei.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane