Confruntarile Arad – Timisoara au fost intotdeauna mai mult decat niste simple meciuri de campionat. Au atras ca un magnet, au generat si violente, chiar lupte de strada, dar au ramas in amintire si jocuri memorabile. Atat in -A-, cat si in -B-. Pentru ca nici una dintre echipe nu a fost scutita de -supliciul- matineului. Sintetizand, am spune ca este vorba despre un -razboi- total, istoria o dovedeste, in care combatantii si-au disputat suprematia Vestului cu o indarjire iesita din comun. Cine-i mai bun in Banat? Asta-i intrebarea cu care suporterii porneau spre arena, si intr-un oras, si-n celalalt, creand o atmosfera realmente senzationala, ca pe -Nou Camp- sau -Old Trafford-. Rivalitatea este la fel de aprinsa si-n zilele noastre, absolut nimic nu s-a schimbat in mentalitatea fanilor. In tur, 40.000 de spectatori au umplut pana la refuz tribunele stadionului -Dan Paltinisan-, asistand la un joc incheiat cu un rezultat rocambolesc: 3-4 . Ieri, la Arad, cum era de asteptat, publicul a luat cu asalt batrana arena a baronului Neuman, mult mai mica decat cea din orasul de pe Bega, si a urmarit cu sufletul la gura un nou episod UTA – -Poli-.
Tobe, petarde, steaguri, confetti, iata scenariul. Si mult, foarte mult entuziasm. Chiar daca, sa nu omitem aspectul, formatiile rivale sunt printre cele mai slabe din Divizia A, fiind amenintate de retrogradare. Calitativ, derby-ul Vestului n-a rupt, cum se spune, -gura targului-. Am urmarit o lupta surda, un meci fragmentat, cu un plus de partea gazdelor in ceea ce priveste initiativa, dar, mult mai important, cu o evolutie tactica superioara a oaspetilor. -Poli- si-a asigurat defensiva, a asteptat cu calm sa evadeze pe culoarele favorabile. UTA, nerabdatoare sa lichideze conturile, n-a avut argumente pentru a-l ingenunchea pe sarbul Sarici. Putea fi o deschidere de scor in favoarea localnicilor, dar M. Popescu a tintit transversala din lovitura libera, in min.18. Ratarea s-a razbunat. Buia a aruncat o minge in fata portii aradene, fundasii lui Nunweiller n-au intervenit si M. Oprea, abil, a speculat situatia, inscriind golul unei izbanzi pe deplin meritate. UTA a atacat furibund dupa reluare. Inutil. Njock s-a zbatut, a cautat golul izbavitor, dar de unul singur nu putea face mai mult. Disciplinata si coerenta in exprimare, imbatabila in defensiva, -Poli- a ajuns la liman. Si-a luat revansa dupa halucinantul 3-4, dar a intrerupt si seria neagra, de cosmar, inregistrata timp de noua etape. Cea de-a 10-a a adus, in sfarsit, bucuria pe Bega. Si soare in sufletele suporterilor -violetilor-.
