La startul competitiei, Grupa F era denumita de specialisti una -a mortii-, teoreticul echilibru creditand cu sanse aproximativ egale cele patru team-uri. Socoteala de pe hartie nu s-a potrivit cu cea de pe gazon, Nigeria stiind, prematur, ca trebuie sa-si ia bilete de avion, dupa doua infrangeri consecutive. Meciul cu Anglia va fi doar unul de ramas-bun pentru Kanu si coechipierii sai.
Africanii, constienti ca isi joaca ultima carte impotriva suedezilor, au abordat jocul cu multa determinare si au avut o prima repriza foarte buna, care lasa loc de sperante. Mai mult, ei au reusit sa deschida scorul dupa o lovitura de cap a lui
Aghahowa, atacant cu un nume mai putin cunoscut, care imbraca de regula tricoul lui Sahtior Donetk. Ceea ce ar fi trebuit sa reprezinte un plus moral pentru -Super Vulturi- a trezit orgoliul scandinav si bucuria africanilor a fost de scurta durata. Defensiva lui Onigbinde daduse semne de letargie si acest lucru nu putea sa nu fie speculat de experimentata tripleta Svensson – Ljungberg – Henrik Larsson. Ultimul, veteran al team-ului ce facea furori la Mondialul american din *94, a impresionat prin travaliul si tehnica deosebita. El si-a asumat rolul de a-i executa pe nigerieni si a facut-o in fiecare repriza. Invinsii pot da vina si pe ghinion, in finalul partidei ratand trei mari ocazii de a egala. Fara Kanu, Jay-Jay Okocha si Babayaro, Cupa Mondiala va fi mai saraca, dar numai talentul si entuziasmul nu pot fi suficiente la un asemenea nivel. Nigeria a fost cea mai slaba echipa a grupei si deznodamantul a venit aproape firesc.
Omul meciului: HENRIK LARSSON
In conferinta dinaintea meciului, antrenorii suedezi il ridicasera in slavi pe atacantul ce evolueaza la Celtic Glasgow si Larsson le-a rasplatit increderea, fiind pionul decisiv in succesul repurtat impotriva Nigeriei. Semnatarul ambelor goluri scandinave este recunoscut pentru profesionalismul sau, antrenandu-se cu zambetul pe buze si strangand din dinti in timpul meciurilor. Faza din care a obtinut si apoi transformat penalty-ul a fost una de referinta, in care a imbinat viteza cu subtilitatea fentei. La 31 de ani, prin jocul sau inteligent, Larsson ramane vedeta incontestabila a Suediei.
