Nanoroboti inteligenti in slujba omului
Intr-un laborator blindat in desertul Nevada, un grup de informaticieni lucreaza la un proiect secret: o videocamera formata dintr-un nucleu de milioane de roboti autonomi, de dimensiuni microscopice, mai precis a miliarda parte dintr-un metru, care zboara impreuna si functioneaza ca un singur ochi. Nanorobotii se pot dispersa si apoi recompacta, asa cum fac insectele. Programati pentru a fi autonomi, a se inmulti singuri si a urmari orice lucru care se misca. Acesta este scenariul ultimului roman al lui Michael Crichton – -Prada-. Dar ceea ce povesteste autorul filmului -Jurrasic Park- in ultima sa carte nu este pura inventie. Idea, asa cum s-a intamplat si in cazul altor carti ale sale, i-a venit dupa ce a colindat centerele de cercetare din lumea intreaga. Unul dintre acestea este Laboratorul pentru sisteme autonome din Institutul politehnic federal din Laussane, in Elvetia. Aici se construiesc roboti minusculi, simpli, inspirati din lumea animalelor si a insectelor. Dario Floreano, director al Institutului de inginerie a sistemelor, din care face parte laboratorul, a fost printre primii cercetatori care care s-a gandit la roboti care, in loc sa fie programati integral de om pentru a executa anumite sarcini, gasesc singuri solutia, intr-un proces de evolutie in care supravietuieste cel mai adaptat.
Unul dintre proiectele la care lucreaza acum laboratorul lui Dario Floreano este acela al robotilor creati pentru actiuni comune, actiuni care nu ar putea fi duse la indeplinire de fiecare dintre roboti in parte. Este vorba despre asa-numita -swarm intelligence-, sau inteligenta de multime. Deocamdata, cercetatorii au finalizat primul S-bot, un soi de blindat circular, inalt de 10 centimetri, dotat cu senzori de temperatura si umiditate, telecamere. O bijuterie a mecanicii. Anul viitor se vor construi alti 35 de roboti si vor incepe probele pentru a vedea daca inteligenta artificiala este capabila sa domine mecanica. S-bot au un corp complex si sofisticat, insa nu se cunosc deocamdata limitele superioare ale inteligentei lor. Un alt model este robotul Khepera, un robot mobil cu un corp circular de 6 centimetri. Cantareste 70 de grame si este dotat cu doua roti si opt senzori cu infrarosu. Creierul lor este construit din retele neurale, mici sisteme informatizate inspirate din sistemul nervos al fiintei umane. Un computer selectioneaza genotipul cel mai potrivit, adica acea combinatie de neuroni care permite robotului sa duca la indeplinire sarcina. In cadrul primelor experimente, robotii Khepera au invatat sa evite obstacole sau sa isi incarce bateria atunci cand aceasta se descarca. Apoi, au fost pusi la sarcini mai grele, de exemplu sa dezvolte o strategie de vanatoare sau de fuga, asa cu ar face in mod normal un leopard care vaneaza o gazela. Rezultatul a fost surprinzator: predatorul a dezvoltat o tactica de lupta, asteptand nemiscat ca prada sa se apropie.
