Faptul că NATO, după dispariția inamicului URSS, nu mai are aceeași coeziune ca în trecut e deja cunoscut, iar ziua de azi foarte probabil va testa această coeziune, asta deoarece e dedicată în principal celei mai importante misiuni a Alianței, cea din Afganistan. Acolo, peste 40.000 de militari trimiși de țările NATO luptă în misiunea ISAF împotriva talibanilor, a grupării teroriste al-Qaeda și de asemenea împotriva altor grupuri extremiste. Cu toate că inițial misiunea mergea destul de bine, ultimul an a adus mari probleme pentru Alianță, care se confruntă cu o rezistență tot mai acerbă și cu pierderi importante. Țări importante din NATO, în special SUA și Canada, cer aliaților lor sporirea efectivelor, dar multe din țările europene, cel mai notabil exemplu fiind Germania, refuză acest lucru și mai ales refuză, din rațiuni de politică internă, să trimită trupe în zona de sud, cea mai periculoasă. Misiunea afgană e o misiune crucială pentru viitorul NATO, deoarece, dacă eșuează acolo, organizația va suferi un mare dezastru care s-ar putea repercuta în relațiile dintre țările membre și care ar putea duce chiar la a face organizația nefuncțională și irelevantă. Mai mult, se poate vorbi chiar de faptul că ziua de mâine e esențială pentru unitatea Occidentului, iar multe țări realizează asta. Semnale destul de bune, dar încă insuficiente au început să apară – Franța își va mări contribuția în Afganistan cu până la 1.000 de oameni, Romnia își va suplimenta și ea trupele, dar mai e nevoie și de eforturile sporite ale altor țări care conisderă că America trebuie să poarte în continuare cea mai mare povară. Efortul NATO e sprijinit și de Banca Mondială, chiar conducerea acestei organizații fiind prezentă la București pentru a adânci cooperarea cu NATO pentru refacerea Afganistanului. O altă prezență care demonstrează importanța deosebită a misiunii afgane a NATO este chiar cea a președintelui afgan, Hamid Karzai, care azi va juca pe cartea americană și foarte probabil va cere și el suplimentarea trupelor Alianței din țara sa.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane