Magnatul Patriciu ședea în garsonica sa, răsfoind cu o mâna "Adevărul de seară", iar cu cealaltă scărpinându-se ba în cap, ba în fund, știindu-se că între aceste două componente există la miliardari o strânsă legătură, motiv pentru care se și spune despre ei că "gândesc pro-fund". Simțea niște furnicături dese în părțile amintite, semn că încă o idee genială era în curs de clocire.
Prin cap i se perinda sleahta președinților români, aliniați în ordine cronologică: Ceaușescu, Iliescu, Constantinescu, încă o dată Iliescu, apoi împielițatul de Băsescu… Ce-or fi având toți aștia în comun, de i-au desemnat pe ei instanțele cosmice să prezideze țara, și nu pe Rațiu, Vadim sau Petre Roman, cu care s-au înfruntat în alegeri? Ce fir roșu îi leagă, baăga-i-aș undeva pe toți, mai ales pe ultimul, cu care o să mor de gât? Furnicăturile lui Patriciu deveneau insuportabile, aceleași furnicături pe care le simțise și Patriciu al Rusiei, Mihail Hodorkhovski, cu ceva timp înainte de a intra acolo unde se află și acum.
Deodată, Patriciu sări de pe scaun, cu firele bărbii într-o erecție deplină. Măi nepoate, toate ideile geniale sunt, în fond, foarte simple! Cum de nu și-a dat seama că toți președinții României sunt terminați în "escu"? Iar de aici, în chip logic, rezultă că și următorul "number one" al țării tot cu "escu" în coada va fi. Și-atunci, ce-i de făcut? Pe Călin îl cheamă Popescu-Tăriceanu, dar ca să aibă șanse la președinție ar trebui să-l cheme Popescu-Tăricescu. Deci, cu tot regretul…
Astfel, s-a hotărât Patriciu să-l bage pe Crin Antonescu la înaintare, în locul lui Tăriceanu. Având numele terminat în "escu", e apt – după mintea pro-fundului petrolist – s-o dea parte în parte cu marinarul Traian. Dar marinarul – cu informațiile lui Talpeș suflându-i puternic în velă – tare mă tem că va șterge puntea cu profesorașul Crin, care, de cât de mult a predat istoria unor elevi cuminți din Tulcea sa dragă, a ajuns să viseze și el la un loc în manual. Ar avea locul lui, dar, din păcate și din fericire, manualul nu este redactat de autorul Patriciu.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane