În ciuda aspectului ei balonat pånă aproape de explozie, o categorie profesională din Romånia dovedește o mare suplețe de comportament, fentånd cu exactitate de radar denivelările fără număr ale momentului. Burtoși, roșii în obraz, cu bărbi purtånd mărturii de la ultimele chiolhanuri, vin agale popii ortodocși. Priviți-i bine: cu greu găsești printre ei pe unii care intră în contact cu vreun watt de lumină cerească.
Nu le dați atenție cånd se pun, de pildă, de-a curmezișul prostituției, implicit de-a curmezișul surselor de venituri bugetare pe care această largă activitate le-ar atrage. Nu le dați atenție cånd protestează că Doamne-Doamne l-a înzestrat pe om cu podoabele sexuale ca să perpetueze specia, nu ca să orgasmeze pe divane. Nici ei nu cred în bazaconiile astea, pe care le scot pe gură aproape involuntar, ca să-și elibereze gazele din măruntaie. În fond, popii sunt niște perfecți viveuri, cu cingătoarea lor, adaptată să cuprindă toate plăcerile capitalismului. Niște perfecți viveuri, care știu să pună preț și pe o pulpă de porc, și pe o pulpă de duduie sau chiar pe una de flăcău, dacă sunt pe invers.
Dar popii ortodocși nu pot fi vârâți în aceeași oală; ei trebuie vârâți în oale mai mari, dar și în oale mai mici. De exemplu, cei din marile orașe nu degeaba calcă pe asfalt: în consecință, ei s-au modernizat, s-au adaptat și acționează la un nivel superior, deasupra ciubucurilor mărunte cu care își adapă lăcomia omologii din mediul țărănesc. Iar una din șmecheriile lor de bază e să-i prostească pe enoriașii vârstnici, ca să le doneze sau să le vândă pe nimic imobilele pe care aceștia le dețin.
Firește, în niciun caz nu trebuie condamnați bătrânii în cauză pentru că împroprietăresc niște escroci, dezmoștenindu-și de multe ori urmașii: aflându-se spre dinapoia vieții, în credulitatea lor trag nădejde că, ungându-l corespunzător pe popă, căile raiului le devin mult mai accesibile. E același raționament cu al studenților, care nu se uită la bani, când vine vorba de un loc mai cumsecade în cămin.
De fapt, nu e un secret că în orașele studențești ale țării, popii noștri – balonați și roșii în suprafața de obraz neacoperită de barbă – vin în întâmpinarea tineretului studios cu o bogată ofertă de apartamente, la prețuri avantajoase. Primite moca de la niște bătrâni speriați de împuținarea vieții, apartamentele sunt date la produs.
Miluiește-ne, Doamne, capitalismul!
