Din îndepărtata Republică Populară Chineză, țara noastră mereu a importat marfă cu ghiotura; dar singurele produse cu adevărat fiabile s-au numit „Revoluția culturală“, care a funcționat în beneficiul lui Nicolae Ceaușescu ani buni după 1971, și „Mafia galbenă“, care s-a aclimatizat perfect la noi după 1989. Desigur, ar mai putea fi invocate și restaurantele chinezești, dar pentru că în România ele se sfiesc, dintr-o exagerată pudoare, să servească feluri tradiționale, precum „pisică la cuptor“, „câine cu portocale“ ori „labă de maimuță în suc natural“, nu prea își merită numele.
Toate celelalte bunuri chinezești – fie că se numesc ascutițori de creioane, jucării pentru copii, chiloți bărbătești sau tirbușoane pentru destuparea sticlelor cu vin – ies în evidență doar prin proprietatea rară că te slujesc admirabil vreme de 24 de ore, maximum 48, după care clachează inexplicabil și nu mai pot fi drese, oricât te-ai strofoca la coada lor. Poate că și versul lui Minulescu „iubire, bibelou de porțelan“ ar fi fost mai percutant, dacă ar fi adăugat că bibeloul era din porțelan chinezesc.
Dar nici ăl mai mare cusurgiu nu poate să pună la inimă perisabilitatea chinezăriilor. Produsele fraților chinezi fiind, nu-i așa, cele mai ieftine de pe piață, ele te țin de exact câte parale ai dat pe ele. E un lucru subînțeles.
Doar că, acum, chinezii se pregătesc să iasă pe piața mondială cu un produs surpriză: un vaccin contra gripei porcine. Fabricat de o companie farmaceutică națională, vaccinul este, cică, „eficient încă de la prima folosire“.
Hai să fim serioși! Sper că nimeni nu va încasa țeapă, luând de bun produsul și crezând în eficacitatea lui. În cel mai bun caz, sper ca vaccinul să n-aibă niciun efect, dar mă aștept de la el și la alte lucruri, mult mai grave. Cum ar fi ca bolnavul să se vindece poate de gripa porcină, dar în compensație să contracteze vreo boală la fel de gravă.
