Se vede că maestrul Mungiu nu mai stă balonat pe arcurile unei canapele, trăgåndu-se de șireturi cu el însuși, ci iese la interval cu o nouă creație despre comunism, lăsându-ne să remarcăm că, iaca, au ajuns să descrie comunismul tocmai ăia care l-au parcurs ca belferii. Dar nu mă îndoi că, și de astă dată, cu stiloul oferit de băieții cu ochi albaștri, Maestrul va mai scrie o pagină în istoria subțire a celei de-a șaptea arte de la noi.
La precedentul film mungist, presa din România și-a arătat clar stupizenia care-o face unică în lume. Vreme de câteva luni bune, știrile din mass-media au răcnit, cu sonorul optimist la maxim: „Mungiu a câștigat premiul Palme d’Or“; „Mungiu a fost primit, pozat și medaliat de prezidentul Băsescu și de cadânele sale“, „Regizorul și-a lansat filmul la Cluj, Oradea și Glodenii Gândului“ etc.
După încheierea acestei etape, balonul începând să dea semne de neașteptată dezumflare, știrile au trecut la o grilă depresivă ca niște clopote de îngropăciune: „Mungiu n-a fost nominalizat la premiile Oscar“, „Maestrul a ratat și trofeul Cesar“, „Regizorul n-a fost primit, pozat și medaliat de prezidentul Americii“, „Mioara Mantale nu i-a răspuns la telefon“ etc.
Nu trebuie uitate nici știrile care arătau ce-ar face Maestrul, dacă astrele i-ar cânta nițel în strună: „Mungiu ar putea fi laureat cu premiul Nobel pentru film“, „Mungiu ar putea lansa filmul său pe planeta Marte“, „Mungiu ar putea fi înnobilat de regina Angliei“, „Mungiu ar putea primi 20 de hectare de pământ arabil pe Lună“; „Mungiu ar putea fi clonat“ etc.
Dacă știi unele dedesubturi – de pildă că unul dintre primii mentori ai lui Mungiu de la „Opinia studențească“ este important ofițer sub acoperire din vârful masoneriei românești – nu poți să nu râzi amar.
Eu cred că un personaj bun pentru viitorul film al acestui cronicar al comunismului ar fi un prof universitar de la medicină, care lua trei rânduri de spăgi de la studenții străini și se plimba prin occident cam cum ne plimbăm noi prin parc. Înțelegi, Maestre, unde bat? Dacă nu, întreabă-l pe tăticu’ matale!
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane