La Paris, pe strada Faisanderie nr 16, a fost înființat, în anul 1951, „Le musée de la contrefaçon“ – „Muzeul contrafacerii“, cum i-am spune pre dulcea limbă romånească – unde poți admira circa 350 de mărci false, așezate långă originalele lor: de la ceasuri „Cartier“, la parfumuri fine și aparatură electronică de vårf. Compari falsul cu originalul și nu sesizezi nicio diferență, atåt de fidelă e măsluiala. O vizită în „Muzeul contrafacerii“ (deschis de marți pånă vineri, între orele 14 și 17,30) ne spulberă iluzia că imitațiile sunt o găselniță a omului modern. Stimați turiști din toată lumea, de cånd primele branduri au cunoscut bucuria de a fi inventate (cam cu 7000 de ani înainte de Christos), au apărut și negativele lor, falsurile, cunoscåndu-se de pildă vinuri care le falsificau pe cele ale lui Lassius, un celebru viticultor roman.
Falsurile nu numai că au intrat în viața noastră, dar uneori ne-o fac mai ușoară. Să ne privim în ochi: cåți dintre noi nu cumpără conștient mărfuri contrafăcute, știind că-s contrafăcute, tocmai pentru că pe cele veritabile, care-au stat la baza imitației, nu și le pot permite? Cåți dintre noi nu cumpără falsuri ca să-i ia piuitul iubitei, bazåndu-se pe observația înțeleaptă că „mulți văd, puțini cunosc“? Îi faci cadou un parfum fals, iar ea te lasă să-i săruți două buze false și să-i mångåi doi såni falși.
Lărgind puțin, nu dăm de multe ori lovitura în viață cu un compliment fals ori cu un zåmbet fals, plasate cånd și unde trebuie? Nu se cåștigă alegerile cu discursuri false, incluzånd promisiuni false? Oameni și oameni nu au trăit ani falși într-o viață falsă, pe timpul comunismului și a capitalismului incipient?
Dar falsurile nu se rezumă la produse. În Romånia ultimilor ani, au apărut permise false de conducere, diplome de bacalaureat și de licență false; ceea ce înseamnă că au fost zămislite ființe monstruoase: șoferi falși, medici falși, avocați falși, profesori falși. Abia aici stă tragedia: pånă să-ți dai tu seama că bunăoară un medic e fals, tare mă tem că intervenția chirur-gială e gata.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane