Autoritatile locale, dar mai ales cele centrale si-au batut joc de aeroportul de la Iasi. Pentru ca nu au fost alocate suficiente fonduri, aeroportul risca sa nu mai functioneze o data cu trecerea acestei ierni.
-Acum, recent am primit o serie de fonduri care nu depasesc suma de sapte miliarde de lei. Acesti bani nu ne ajung decat pentru a schimba o parte dintre dalele de pe pista si in acest fel vom avea din nou un aeroport nou, dar numai la nivelul anului 1969,cand a fost dat in folosinta-, a declarat Mitica Rebecea, directorul Aeroportului International Iasi.
Necesarul pentru a inlocui toate dalele este de 82 miliarde de lei.
Chiar si in aceste conditii, pe aeroportul din Iasi nu vor putea sa aterizeze in continuare decat nave cu o capacitate maxima de 50 de locuri. Pista aeroportului iesean are o lungime de 1.800 de metri si o latime de 45 de metri. In aceste conditii, la Iasi nu pot ateriza decat aeronave cu capacitate maxima de 50 de locuri. Cum dalele sunt roase de ploi si de gheata, orice aterizare este o adevarata peripetie chiar si pentru pilotii cei mai experimentati – oricand exista riscul de accidente.
Acesta este si motivul pentru care de altfel nici un avion al unei companii straine nu efectueaza curse spre Iasi.
Mult mai interesant este atunci cand trebuie sa soseasca la Iasi o delegatie oficiala, intr-un avion cu o capacitate de 100 de locuri.
Singura solutie este urmatoarea – nu se permit mai mult de 30 de calatori, iar rezervoarele sunt umplute numai pentru a ajunge la Iasi.
Daca avionul respectiv ar calatori la parametri normali, in momentul in care ar ateriza dalele se pot rupe in urma impactului, iar rezultatele vor fi dezastruoase.
-La Iasi este necesar realizarea unui aeroport la standarde intr-adevar internationale. O pista de cel putin 2.500 de metri lungime care sa permita aterizarea oricaror aeronave. Acest lucru ar costa 14 milioane de euro-, a mai precizat Mitica Rebecea. Si toate acestea se intampla in conditiile in care Iasiul va deveni, din 2007, granita de est a Uniunii Europene, punctul de legatura cu spatiul Uniunii Sovietice.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane