Oteloaia, tinut mirific, rupt parca din poveste, este locul de desfasurare a Festivalului folclorului codrenesc de ani buni incoace. Locul in care traditia reinvie, unde an de an mii si mii de oameni vin sa vada ceva ce a fost si parca a revenit chiar in ideea ca toti, de la mic la mare, sa simta ca folclorul codrenesc va dainui mereu, va avea mereu oameni care sa il pastreze si sa il prezinte apoi, dupa ani si ani, altor generatii. Asa s-a intamplat si duminica, 29 august.
Spectacol de amploare… internationala!
Festivalul folcloric codrenesc se organizeaza din 1957. In primii 11 ani, sarbatoarea s-a desfasurat la -Valea Lupului-, langa Chilia.
De regula, ani la rand, festivalul se organiza in prima duminica de dupa Sfanta Maria, aceasta data fiind insa uneori schimbata din anumite motive care tineau de organizare, de posibilitatea aducerii pe scena a numeroase formatii de peste tot. Festivalul de la Oteloaia a fost si este indragit nu doar de localnici, la evenimentul de mare amploare participand iubitori ai folclorului atat din tara, cat si din strainatate. Festivalul codrenesc de la Oteloaia este un nestemat pe harta folclorica a judetului nostru. In presa vremii, in anul 1974, ne este prezentat intr-un articol Festivalul codrenesc asa cum era el la acea vreme, constatam ca inca de atunci -dintre cele mai valoroase prezente ale artei de amatori care onoreaza an de an festivalul, se remarca cele din zona Codrului – dansurile din Cehul de Stana, corurile din Rosiori si Homoroade, ca si din zona Oasului – dansurile din Negresti, Bixad si Gherta, formatiile maghiare din Berveni, Pir si Paulesti
Ampla sarbatoare campeneasca, parada a cantecului, portului si dansului codrenesc, a fost organizata mereu in luna august. -Cronica Satmareana- in numarul din 25 august 1985 relata: -Oteloaia, 24 august, ora 11. Sub soarele stralucitor de august aniversar, batranul Codru, imbracat in majestuoasa hlamida verde seculara, rasuna de semnalul <frunzarilor> din Iegheriste care anunta inceperea grandiosului spectacol intitulat sugestiv <Intrati pe poarta roadelor de aur>-.
Scena lacustra
Lacul pe care este construita scena dateaza din anul 1968. Daca sunt conditii normale de clima si de temperatura, lacul are o suprafata de trei hectare si o adancime care variaza intre doi si trei metri. Barajul a luat fiinta prin captarea Vaii Oteloaiei si a catorva afluenti ai sai. Lacul Oteloaia, pentru frumusetea peisajului care il inconjoara, este vizitat de numerosi satmareni, si nu numai, dornici mai ales sa se recreeze. Astfel, ca de cele mai multe ori, la Oteloaia e plin de turisti, nu doar in ziua in care se tine festivalul codrenesc.
Parada modei populare
Portul popular codrenesc a preluat numeroase elemente de decor din natura. Festivalul folcloric de la Oteloaia are numeroase semnificatii. Prin acest festival se prezinta cantecul si dansul popular, datinile si obiceiurile stravechi, arta lemnului. O lucrare de mare interes, foarte bine realizata, este cea a lui Ovidiu Suciu, care in cartea -Nunta codreneasca- ofera cititorilor toate amanuntele zonei Codru, cu toate aspectele ei, incepand de la port, la dans si obicei. Portul popular codrenesc, dupa cum este descris in lucrarea din care ne-am inspirat, a preluat numeroase elemente de decor din natura. Costumul femeiesc se remarca prin spacelul sau camasa care poate fi in doua variante, pindileul – poalele, zadia alba – sortul, puzlicul de barson negru sau albastru, mic – catifea. Incaltamintea este gheata inalta cu tureacta, cu toc si sireturi sau bumbi, in ziua de azi, pantofii negri. Pe capul descoperit, parul e pieptanat si impletit ca o plasa pe care sunt prinse panglici, clame, agrafe colorate si zgardane, femeile casatorite purtand pe cap basmale de culoare inchisa. Costumul barbatesc cuprinde chemesa de panza, gacii – pantalonii, cizme negre de box si pe cap se poarta palarii de fetru.
Pe scena festivalului, in organizarea Prefecturii si a Consiliului Judetean Satu Mare, a Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, a Centrului Judetean al Creatiei Populare, Caminului Cultural si Primariei Homoroade, au evoluat numeroase formatii codrenesti din judetul Satu Mare, dar si din Maramures, Salaj, din zona Oasului, precum si din Ungaria.
