Mult-promisele tichete de vacanta pentru salariati nu vor putea sa apara mai devreme de anul 2006, chiar daca exista de luni bune o propunere legislativa in acest sens.
Reprezentantii guvernului spun ca nu au acordul Comisiei Europene, in timp ce, in expunerea de motive, initiatorul proiectului de act normativ arata negru pe alb ca -in urma consultarilor avute cu Comisia Europeana reiese clar ca facilitatile fiscale presupuse nu incalca nici o directiva europeana-…
Paradoxul este ca propunerea legislativa nu a fost initiata de vreun parlamentar al opozitiei, ci chiar de deputatul PSD Octavian Mitu si validata de alt deputat PSD, Smaranda Dobrescu, presedintele Comisiei pentru munca si protectie sociala din Camera.
Chiar si asa, Ministerul Finantelor nu a dat unda verde tichetelor de vacanta.
In forma sa finala, proiectul de lege stipuleaza ca tichetele de vacanta sunt titluri nominative finantate atat de angajator, cat si de salariat, si pot fi utilizate numai pentru achizitionarea de servicii, nu si de bunuri. Ele pot fi utilizate pentru achitarea contravalorii serviciilor achizitionate si prestate pe teritoriul Romaniei, in unitati de cazare, de alimentatie publica, de agrement, transport, pentru activitati sportive si culturale cu care angajatorii au contractat prestarea serviciilor respective. In plus, prestatorii de servicii agreati pot acorda beneficiarilor de tichete de vacanta reduceri de tarife si bonificatii, in functie de perioada anului in care aceste tichete sunt folosite.
In cele aproape trei luni de cand proiectul legislativ privind tichetele de vacanta a ajuns pe masa Consiliului Economic si Social, membrii acestuia – sindicate, patronate si reprezentanti ai guvernului – nu au reusit sa se puna de acord asupra formei finale. Chiar daca sindicatele si patronatele gasisera unele posibilitati…
-Dintre toti partenerii sociali prezenti la discutii, cei de la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si de la Ministerul Finantelor Publice au avut cele mai multe obiectii… Mai ales cei de la Finante-, ne-a precizat vicepresedintele CES, Iacob Baciu, lider al Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania si vicepresedinte al CES. -Ei spun ca nu au reusit unde sa le incadreze in buget… Daca in prima faza au fost de acord, acum toti sunt in dubiu…-, a adaugat Iacob Baciu. -Ba ca nu se cunosc detalii privind deductibilitatea tichetelor de vacanta, ba ca nu au fost identificate unitatile emitente, ba ca e greu sa se faca o simulatie privind impactul asupra bugetului… Un alt argument contra a fost si ca aceasta lege ar trebui promovata o data cu o strategie de dezvoltare a turismului in Romania-, a precizat si Sabin Rusu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara, membru in comisia de protectie sociala a CES.
Chiar si asa, dupa ce initiativa legislativa va trece de plenul CES, va intra in dezbatere parlamentara si – oricum – nu va putea produce efecte anul viitor, chiar daca va fi aprobata.
Multe avantaje ignorate…
Guvernul a ignorat faptul ca sistemul tichetelor de vacanta ar fi produs avantaje pentru toti cei implicati.
Salariatul si familia sa ar fi beneficiat de un sprijin financiar majorat intre 20% si 80% pentru vacanta, aceasta crestere nefiind impozabila. Pe langa bugetul de vacanta marit, salariatul putea beneficia si de oportunitati culturale si artistice, precum si de unele scutiri de taxe in statiuni.
Finantatorul (angajatorul) ar fi avut astfel avantaje sociale motivante si fidelizatoare pentru salariatii sai. Din punct de vedere financiar, contributia lui ar fi fost exonerata de sarcini fiscale (impozit pe salariu, taxa de formare etc.).
Si agentul prestator de servicii turistice ar fi avut de castigat, prin crearea unei clientele stabile, care oferea posibilitatea elaborarii de planuri financiare posibil de dezvoltat, mai ales prin siguranta platilor. In plus, exista si avantajul comunicarii de oferte speciale si publicitate in cadrul retelei. Nu in ultimul rand, ar fi luat amploare dezvoltarea retelei si armonizarea traficului turistic.
Dar cel mai mare perdant este statul. El rateaza astfel dezvoltarea industriei serviciilor – implicit cresterea gradului de ocupare in munca.
Prin tichetele de vacanta s-ar fi putut aplica o politica sociala de sprijin pentru unele categorii sociale defavorizate, prin implementarea unui ajutor vizibil si palpabil. Totodata, aceste tichete ar fi fost benefice pentru cresterea beneficiilor sistemului hotelier, in special la nivel regional. In acest context, devenea perfect posibila o noua sfera economica generatoare de noi locuri de munca – respectiv noi contribuabili la bugetul de stat.
In plus, aparea un sistem de amplificare a investitiilor ministerului de resort in reabilitarea turismului romanesc.
Din punct de vedere financiar, s-ar fi creat o transparenta, o mai buna vizibilitate a circuitului financiar in turism, putand fi luate mult mai multe masuri care sa impiedice evaziunea fiscala, destul de raspandita in domeniu.
Turismul social, o necesitate
Turismul social este considerat de forurile internationale de resort ca fiind un factor de -crestere economica-, actor al dezvoltarii economice si formator de societate, dupa cum se arata in Declaratia de la Montreal a Biroului International al Turismului Social, adoptata la 2 mai 1997.
Turismul social presupune deschiderea turismului pentru cei cu posibilitati financiare reduse, care in Romania reprezinta un procentaj insemnat din totalul populatiei.
Dar, pentru a fi posibil, este necesara stimularea unui mecanism care sa permita angajatilor cu salarii reduse sa obtina tichete de vacanta cu ajutorul angajatorului, printr-un sistem de economisire diferit, functie de nivelul salariului.
Totodata, trebuie dezvoltata o retea de prestatori de servicii in turism, acceptanti de tichete de vacanta. Prin apelarea la serviciile unui operator privat specializat in emiterea tichetelor de servicii, autoritatea de decizie ar beneficia de eficienta, dinamismul si de transparenta unui operator care se poate angaja in distribuirea acestor tichete.
