Inceputurile manastirii Bogdana, cu hramul -Sfantul Nicolae-, se pierd in negura vremurilor, in perioada de constituire a statului feudal moldovean. De-a lungul vremii, acest monument arhitectural de o frumusete aparte a indeplinit un rol istoric, religios si cultural deosebit. In ciuda intemperiilor vremii, biserica a rezistat peste veacuri cotropirilor tatare si turcesti, jafurilor, razboaielor si dominatiei hasburgice, constituind de-a lungul timpului o garantie a spiritului national romanesc.
Daca in Transilvania prima manastire a fost Hodos (Bodrog), amintita in 1117 intr-o scrisoare a regelui Bela al III-lea, iar in Ţara Romaneasca – manastirea cu hramul -Adormirea Maicii Domnului-, a lui Negru Voda, in Moldova avem manastirea -Sfantul Nicolae-, ctitorita de Bogdan I.
Monument de arhitectura, manastirea Bogdana a fost zidita, de voievodul Bogdan Voda (1359-1365), ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru izbanda in luptele pe care le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber si independent la rasarit de Carpati, in Ţara Moldovei. Acest sfant locas de inchinare avea sa-i fie si necropola atat lui, cat si urmasilor familiei sale, aici fiind ingropati domnitorii Moldovei pana in timpul lui Alexandru cel Bun, dar si rudele familiilor domnitoare.
