Dupa ce au fost privatizate in marea lor majoritate, doar cinci centre de recuperare, medicina fizica si balneoclimaterica din peste 30 ce aduceau inainte de anul 1989 castiguri semnificative la buget prin turismul balnear au mai ramas la ora actuala in subordinea statului, reiese din datele furnizate de Ministerului Sanatatii. In plus, cadrele medicale de specialitate din acest domeniu sustin ca noii propietari ai centrelor respective pun pe primul loc obtinerea de profituri cat mai mari, iar aspectul medical al turismului balnear are de suferit.
-Se pune accent pe asigurarea unor conditii bune de cazare, dezvoltarea unitatilor de alimentatie, iar cei care au preluat centrele respective uita ca turistii vin in astfel de sanatorii in primul rand pentru efectele resurselor naturale asupra starii lor de sanatate si pentru serviciile oferite de cadrele medicale de specialitate-, sustine directorul medical adjunct al Clinicii de Recuperare III din cadrul Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimaterica din Bucuresti, Delia Cinteza. Aceasta a mai adaugat ca -cele mai cunoscute produse balneare romanesti in strainatate sunt namolul de la Techirghiol si renumitele ape minerale carbonatate de la Borsec, Baile Tusnad si Covasna pentru propietatile curative ale lor-.
Printre cele cinci centre care apartin inca statului si care au oferit si-n acest an servicii medicale de recuperare atat turistilor straini, cat si celor autohtoni se numara sanatoriul de la Techirghiol, Mangalia, Eforie, Mamaia si cel de la Baile Felix.
Peste 60.000 de straini s-au tratat in Romania
Pe de alta parte, conform datelor furnizate de Autoritatea Nationala a Turismului in Romania, in primul semestru al anului 2005, circa 2.178.844 de turisti au optat pentru turismul balnear, din care doar 60.255 au fost turisti straini, iar restul de 2.118.589 turisti este reprezentat de cei autohtoni. Totodata, media numarului de zile pe care turistii straini au dorit sa-l petreaca in Romania in cadrul unitatilor medicalo-turistice care pun la dispozitie servicii medicale balneoclimaterice si de refacere este pe jumatate decat cel petrecut de romani in astfel de statiuni, si anume de 4,2 zile.
-Cu toate ca turismul balnear a inregistrat o crestere semnificativa in primul semestru al acestui an fata de anul 2004, gradul de ocupare al statiunilor balneoclimaterice este doar de 45,6%. In acest context, avem in vedere demararea in perioada urmatoare a unor actiuni de promovare externa a acestor servicii turistice, mai ales ca inainte de *89 erau atat de apreciate de turistii straini-, a declarat ieri reprezentantul Autoritatii Nationale a Turismului in Romania, Sorin Tudor.
Concesionarea resurselor, un obstacol pentru medicina
Pe de alte parte, medicul specialist Delia Cinteza sustine ca desi numarul afectiunilor si gravitatea acestora au crescut in ultimii ani, romanii necesitand de cele mai multe ori o perioada de recuperare in sanatoriile respective, acestia nu pot beneficia de servicii medicale axate pe resursele balneare intrucat ele au fost concesionate dupa anul 1990 unor firme sau persoane.
-Pentru bugetul unui sanatoriu de recuperare, medicina fizica si balneoclimaterica care este extrem de mic, singura sursa de venit a lor fiind reprezentata de contractul semnat intre ele si Casele Judetene de Asigurari de Sanatate, achizitionarea materialelor balneare a caror sursa a fost concesionata este dificila. De multe ori, noii propietari vor profit mare si pun la dispozitie resursele respective la preturi mult prea mari pentru bugetele sanatoriilor-, sustine medicul Delia Cinteza.
Aceasta a mai adaugat ca -in cazul in care noii propietari au efectuat investitii in amenajarea unui amplasament de cazare pentru turisti carora le pun la dispozitie resursele concesionate, de acestea nu pot beneficia nici macar contra cost sanatoriile care apartin statului-.
