Home Dezvăluiri Judecătoarea care i-a eliberat pe șpăgarii de la Arad deși au luat...

Judecătoarea care i-a eliberat pe șpăgarii de la Arad deși au luat mită inclusiv de la un investigator DNA, a opinat separat în mai pentru rejudecarea lui Dragnea

DISTRIBUIŢI

Şefii PSD Arad şi cei de la Drumuri şi Poduri au fost demascați cu ajutorul martorului aflat sub protecţie „Maria Stamate”, care a devoalat în amănunt mecanismul grupării infracționale de luare de mită de la PSD Arad. 17.000 de Euro dați de martorul „Maria Stamate” erau bani marcați de DNA. Procurorii au probat că la nivelul agenţiilor Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara (DRDP) de încasare şi control situate în punctele de frontieră, există o practică a persoanelor cu funcţii de conducere de a pretinde şi primi sume de bani de la controlorii de trafic pentru a li se asigura protecţia la locul de muncă. Mai precis angajații dădeau salariul încasat mai departe celor care colectau șpaga, ei urmând să trăiască din șpăgile luate de la camionagii. Persoanele cărora angajații le remiteau respectivele sume de bani făceau parte dintr-un sistem mai amplu de colectare, ei având obligaţia de a remite respectivele sume mai departe, la Organizaţia Judeţeană Arad a Partidului Social Democrat, pentru a fi numiţi şi menţinuţi în funcţiile pe care le deţin.

Procurorii au mai ridicat în luna iunie un șefuleț din DRDP, Bogdan Munteanu, care a recunoscut tot la audieri ba mai mult, a evidențiat că posturile vacante din cadrul D.R.D.P. Timişoara urmau a fi ocupate prin exercitarea influenţelor politice de către Căprar, preşedintele Organizaţiei Judeţene P.S.D. Arad, Cristian Ispravnic şi Cristian Horgea, ambii având calitatea de vicepreşedinţi ai acestei organizaţii.
Șpăgara care a cerut în urmă cu 9 ani mită de la convoiul ACDC care părăsea România, Miuţescu Elisabeta, lăsată în libertate de ÎCCJ, a întrebat-o pe „Mria Stamate” dacă cunoaşte persoane interesate să ocupe acele posturi în schimbul unor sume de bani, care urmau a fi remise celor cu funcţii de conducere din D.R.D.P. Timişoara sau C.N.A.I.R. Astfel, pentru ocuparea unuia dintre acele posturi Miuţescu Elisabeta a pretins suma de 17.000 de euro, din care 2.000 urma să fie împărţită între ea şi Stamate Maria, restul de 15.000 de euro urmând a fi remişi persoanelor cu funcţii de conducere care facilitau angajarea.

În baza autorizării organelor judiciare, martora Maria Stamate Maria a dat curs solicitărilor de a racola persoane dispuse să plătească sume de bani pentru ocuparea postului de controlor trafic, oferindu-i lui Miuţescu Elisabeta numele şi documentele necesare înscrierii la examen ale investigatoarei sub acoperire. Banii au fost marcați.

Cu toate acestea, judecătoarea Alexandra Iuliana Rus de la Înalta Curte a refuzat arestarea celor opt șpăgari. Aceasta a fost judecătoarea care a făcut opinie separată la sentința definitivă de condamnare a lui Liviu Dragnea în sensul rejudecării de către un complet specializat pe corupție. Între timp, faptele s-ar fi prescris.

Judecătoarea Alexandra Iuliana Rus (fostă Pastiu) este considerată în sistemul de justiție ca fiind în sfera de influență a judecătoarei Lia Savonea, șefa CSM și fostă președintă a Curții de apel București (CAB). Unul dintre nașii de cununie ai judecătoarei Rus este Alina Ghica, vicepreședinte al CAB, apropiată de Savonea, și magistratul care a suspendat completurile de 5 judecători (C5) de la Înalta Curte, ceea ce a condus la luni bune de tergiversări în procesul liderului PSD.

Este evident că judecătoarea a văzut în dosar nume de mahări PSD și a refuzat arestarea celor opt pentru că în beci aceștia ar putea să înceapă să-și recunoască faptele pentru a beneficia de reducerea pedepsie cu o treime și de a facre denunțuri pentru a-și mai reduce cu jumătate pedeapsa.

Pe interceptări au picat și Viorica Dăncilă, Liviu Dragnea, Răzvan Cuc și Niculae Bădălău.

Bogdan Munteanu a afirmat că ministrul Răzvan Cuc ar fi reproșat că sumele de bani obținute din comiterea infracțiunilor de corupție sunt predate facțiunii PSD Giurgiu, cu care el se află în conflict: ”Dar Grasu așa o zis atunci la … I-o zis pă față, ce bă, că voi faceți și-i duceți lui Bădălău și lui Mina”.

”Păi cum să-l pui pă Mircea director? Râde toată Frontiera, râde toată Direcția, toți de noi… Păi el n-are poziție politică… Zero! Școală zero!Experiență într-o chestie de conducere directă, zero… Pă trei valențe, care le ai la CV-u, nu? Bă, ce… ce experiență politică ai? Bă, am fost vicepreședinte, consilieru lu cutare, am făcut aia. P…, el n-are nimica. Nici măcar la Nădlac nu-i președinte. Îl doare-n p… de partid, mâine! Da… Ă… Alte experiențe, el n-a fost niciodată în nicio funcție. O fost controlor de trafic. Îl duci tu controlor de trafic? Păi unde ai mai auzit așa ceva în țară?”

„De aia te-am sunat, că-i urgent. Uite, îs cu domnu ministru….Ă…Chestia cu Mirel și cu Lucaciu îi pă bune, îi de ordin de la doamna premier. Deci, n-are el nicio treabă, n-are ce să facă. Îi ordin și asupra lui. M-ai înțeles?… Deci, o zis: Nu, Lucaciu rămâne șef de Serviciu și ăla merge șef Departament. Na, că-i… Direct premiera! Deci, direct premiera i-o zis…”

Banii ar fi ajuns și la Liviu Dragnea
Dosarul procurorilor nu se bazează doar pe interceptări, fiind și denunțuri menționate în referat. Confrom unui astfel de denunț, fostul șef al Direcției Venituri din cadrul D.R.D.P. Timișoara, Bogdan Munteanu, suspect în dosar, a recunoscut că pentru a fi numit și păstrat în funcție trebuia să colecteze bani de la subalterni sau din alte activități licite, pentru a fi predate Organizației Județene a PSD Arad sau lui Dorel Căprar, care pretindea că le depune la partid sau le dă direct președintelui PSD la vreme respectivă, Liviu Dragnea.

Directorul DRDP Timişoara, Cristian Ispravnic, l-a promovat, la finalul lunii august, pe Mircea Andrei Lucaciu în funcţia de şef al Departamentului de Venituri. Cei doi sunt colegi în PSD Arad, iar în noua sa calitate Lucaciu are rol de coordonator al activităţii de cântărire şi verificare a autocamioanelor la frontierele din Vestul ţării: Arad, Timiş, Caraş-Severin.

Procurorii au contestat decizia judecătoarei Rus.

3 ARII

  1. Pana cu putin timp in urma,aveam si eu o atitudine anti-coruptie.Credeti-ma,nu are rost.De ce? Simplu:din tot circul facut in jurul fenomenului,ce a ramas pozitiv pentru populatiei? Nimic.Cat s-a recuperat din multele miliarde deturnate pe calea coruptiei? Poate ceva simbolic,asa de ochii lumii.Ceea ce bate la ochi cel mai mult,esta ca „aparatul anticoruptie” a fost prioritar folosit pentru a inlatura sau tine la distanta adversarii politici.Priviti la alte tari(Germania,Israel)unde sunt de notorietate cazuri ,grase’ de coruptie,nemaivorbind de SUA,unde este un ,modus vivendi’ pentru cercurile de afaceri.Atunci are rost sa fim noi ,mai catolici decat Papa’? Sau folosim in continuare unele institutii pe post de „sperietori de ciori”?

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.